Birocraţia excesivă „loveşte” citadela lui Vlad Ţepeş de la Poenari. Restaurarea, amânată cu patru ani
0Deşi în urmă cu aproape trei ani, pe 14 martie 2018, era semnat contractul de finanţare pentru proiectul „Conservarea şi consolidarea Cetăţii Poenari Argeş”, lucrările nu au început nici până acum. Două licitaţii au fost anulate, iar certificatul de urbanism a expirat de mai bine de un an.
Cele două licitaţii organizate pentru reabilitarea reşedinţei secundare a lui Vlad Ţepeş au fost anulate după ce câştigătoarele licitaţiilor au avut multe probleme. Reabilitarea trebuia finalizată conform proiectului în mai 2020, însă anularea licitaţiilor şi faptul că certificatul de urbanism a expirat pe 10 octombrie 2019 a impus refacerea documentaţiei şi stabilirea unui nou termen pentru finalizarea proiectului, până în decembrie 2023. Altfel spus, finalizarea reabilitării a fost amânată din cauza birocraţiei cu aproape patru ani.
La prima licitaţie, organizată în aprilie 2019, Consiliul Judeţean Argeş a rezilitat contractul cu Testa Building, firma italiană ce câştigase licitaţia, după ce au fost descoperite mai multe nereguli. Concret, iată care au fost motivele pentru care a fost reziliat contractul. Firma câştigătoare trebuia să trimită asigurarea privind executarea viitoarelor lucrări în original, numai că a făcut-o în copie şi pe WhatsApp. Testa Building SRL trebuia să depună documentul original în termen de cinci zile, însă nu a făcut-o nici după două săptămâni. Şi, conform reglementărilor, nedepunerea documentului mai sus-menţionat, în original, a reprezentat o clauză de reziliere.
Şi a doua licitaţie, organizată în vara lui 2019, a fost anulată după ce Consiliul Judeţean Argeş a respins ca neconformă oferta tehnică a Apulia SRL (o altă companie cu patroni italieni), singura firmă ce s-a înscris la licitaţie. La fel ca la Gara Regală de la Curtea de Argeş, firmele din România fug de reabilitarea unor monumente istorice complexe.
„A fost actualizată la nivelul anului 2020 documentaţia tehnico-economică, faza DALI. Aceasta va fi înaintată către ADR Sud Muntenia în vederea parcurgerii tuturor etapelor de verificare”, ne-a precizat Sorin Ivaşcu, director executiv în cadrul Consiliului Judeţean Argeş. După avizarea documentaţiei şi a bugetului proiectului, acestea vor fi transmis Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi se va încheia un act adiţional la contractul de finanţare. Licitaţia pentru proiectarea şi ulterior reabilitarea cetăţii Poenari va fi reluată după aprobarea actualizării documentaţiei şi a valorii proiectului.
Contractul de finanţare pentru proiectul de conservarea şi consolidare a Cetăţii Poenari din comuna argeşeană Arefu este de 10,77 milioane lei, dintre care 9,65 milioane lei reprezintă fonduri europene nerambursabile, iar 1,12 milioane lei, contribuţia Consiliului Judeţean Argeş. Încă nu s-a stabilit cu cât va fi actualizată valoarea finanţării.
În cadrul proiectului, faimoasa cetate unde, potrivit legendei, Vlad Ţepeş s-a retras din calea turcilor, în fapt, reşedinţa secundară a domnitorului, construită ca fortăreaţă în calea otomanilor, va beneficia de mai multe lucrări majore.
Una dintre ele se referă la protejarea donjonului cu un acoperiş transparent ce va fi montat pentru a opri acţiunea apelor meteorice şi a zăpezii asupra interiorului acestuia.
Tot sus, în „Cuibul vulturului alb”, cum mai este numită cetatea, va fi ridicată şi o pasarelă din lemn din zona intrării în donjon, către est, în lungul zidului median din cărămidă, pentru a putea utiliza spaţiul dintre zidurile de piatră în vederea expunerii unor replici ce pot ilustra parţial viaţa din Cetate.
Când a fost ridicată cetatea
Lucrările propuse vizează suprafaţa de 1.897 mp, mai exact suprafaţa construită a cetăţii şi calea de acces. Conform previziunilor specialiştilor, doar datorită acestor intervenţii, se aşteaptă o creştere cu cel puţin 10% a numărului de vizitatori, care, la nivelul anului 2019, se ridica la 80.000 de persoane, anual.
În paralel cu proiectul finanţat preponderent din fonduri europene, trebuie construită şi o nouă cale de acces către cetate, lift, funicular sau telecabină, care-i va feri pe turişti de riscul întâlnirii cu urşii, cum s-a întâmplat în perioada 2017-2019. Calea de acces va fi finanţată de către Consiliul Judeţean Argeş, iar costurile se vor ridica la 3 milioane lei.
Construită în secolul al XIV-lea pe vremea lui Negru Vodă şi având la început doar un turn, Cetatea Poenari a fost extinsă în timpul domniei lui Vlad Ţepeş. Cetatea Poenari, aflată la ora actuală la doar câţiva kilometri de Barajul Vidraru, a fost construită ca post de fortăreaţă contra otomanilor.
Cetatea Poenari a fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş, fiind edificată ca post de fortăreaţă contra otomanilor. Cetatea a fost ultimul refugiu al domnitorului înainte ca acesta să plece în Transilvania.
Legenda spune că Vlad Ţepeş, fiind urmărit de turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate din comuna argeşeană Arefu, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu faţa în spate, derutându-şi astfel urmăritorii.
În „Letopiseţul Cantacuzinesc” se precizează că cetatea Poenari a fost extinsă şi consolidată din porunca lui Vlad Tepeş care, dorind să îi pedepseasca pe boieri: „pe toţi i-a dus la Poenari şi au lucrat la cetate până li s-au spart hainele dupre ei”.
Ultima restaurare a cetăţii Poenari a fost făcută între anii 1969-1972, când s-au consolidat şi înălţat zidurile şi s-au construit trepte de acces care permit vizitarea în condiţii bune a întregii fortăreţe.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
