Aviatorul care a ridicat la cer ultimul aeroplan al lui Aurel Vlaicu

Publicat: 30.09.2017 19:20

Ultima actualizare: 05.08.2022 06:48

Piteşteanul Petre Macavei a fost unul dintre primii piloţi brevetaţi de aviaţia militară a României în perioada Primului Război Mondial şi primul pilot acrobat român. Pe lângă toate aceste realizări, Macavei îşi leagă numele şi de inginerul Aurel Vlaicu, căruia i-a dus dincolo de nori ultimul vis, aeroplanul Vlaicu III.

Accidentul din 13 septembrie 1913, în care Aurel Vlaicu şi-a pierdut viaţa, a lăsat în aer, la figurat desigur, un proiect ambiţios al inginerului român: avionul Vlaicu III. „După sfârşitul tragic al lui Vlaicu, prietenii şi familia au hotărât să termine construirea aeroplanului cu două locuri Vlaicu III, care fusese proiectat din 1913. Au strâns bani prin colectă publică. De acest avion biloc era interesată firma Marconi din Anglia, cu care Aurel Vlaicu avusese unele tratative. Avionul avea un motor Gnome de 80 CP carenat şi structură metalică, fuselajul având învelişul aerodinamic realizat din tablă de duraluminiu şi ar putea fi considerat primul avion metalic din lume. Construcţia avionului Vlaicu III a fost terminată de prietenii săi, G. Magnani şi C. Silişteanu, în anul 1914. Încercarea în zbor a acestui aeroplan a fost realizată cu succes în anul 1915 de pilotul Petre Macavei“, explică inginerul de aviaţie Traian Tomescu, vicepreşedintele Asociaţiei Aviatorilor Braşoveni (ASAB) şi preşedintele AGIR Braşov.
Un avion pierdut în negura războiului

Petre Macavei s-a născut pe 3 iunie 1891, la Piteşti, dar şcoala elementară şi liceul le-a făcut la Bucureşti. A absolvit Şcoala Superioară de Arte şi Meserii, în 1911, şi apoi a plecat la Paris pentru a lucra în fabricile de motoare de avioane Doin-Bonton, Hotschis şi Gnome. Aşa a început pasiunea pentru aviaţie. Revenit în România, şi-a luat brevetul de pilot pe 10 octombrie 1913, la aproape o lună de la accidentul în care Aurel Vlaicu şi-a pierdut viaţa. Petre Macavei a fost cel de-al 18-lea pilot român – iar în total au fost 111 de aviatori militari români în Primul Război Mondial.

La încercarea celui de-al treilea avion al lui Vlaicu, Macavei n-a avut nicio ezitare. „A executat cu avionul Vlaicu III două zboruri, la o înălţime de aproximativ doi metri, pe o lungime de 200-300 de metri, fapt ce a permis să se determine că avionul decola foarte uşor şi era perfect echilibrat în zbor. În 1916, în plin război, dintr-un ordin al sublocotenentului Silişteanu, Vlaicu III a fost îmbarcat într-un vagon de tren şi trimis la Rezerva Aviaţiei de la Iaşi. Nu s-a mai aflat nimic de soarta acestui avion, deşi ar exista informaţii că în toamna lui 1916, în timpul ocupaţiei germane, avionul a fost expediat la Berlin, unde a fost văzut ultima dată în 1940“, spune Tomescu.

Avionul Vlaicu III cu motor rotativ în stea tip Gnome de 80 CP

Primul pilot acrobat din România

Zborul cu avionul Vlaicu III e doar una dintre marile isprăvi ale tânărului pilot român. La Şcoala de pilotaj a reuşit să-i uimească pe doi maeştri ai aviaţiei româneşti, Mircea Zorileanu şi Nicolae Capşa, nu numai prin cunoştinţele sale tehnice, dar şi prin ambiţia şi curajul său. Aşa a ajuns să fie trimis la specializare în acrobaţii aviatice în Franţa, ţara de care îşi mai legase o dată cariera. A devenit primul pilot din România care a executat gama de acrobaţie aeriană: „La invitaţia inginerului aviator francez Louis Bleriot, sublocotenentul Mihail Savu şi subofiţerul mecanic pilot Petre Macavei au urmat cursuri de acrobaţie aeriană în Franţa, în anul 1914. Au învăţat să execute inclusiv looping-ul, figură acrobatică în care avionul descrie un cerc în plan vertical. În august 1914, plutonierul pilot Petre Macavei de la Şcoala de Aviaţie de la Băneasa a pilotat avionul Rumpler cu motor de 100 CP, în cadrul unui exerciţiu de luptă echipajele urmând să recunoască trupele inamice în zona Bucureşti-Lehliu-Mizil-Baloteşti şi în sectorul Glodeanu Sărat-Făurei şi Buzău-Ploieşti“, arată inginerul de aviaţie Tomescu.

O meserie riscantă

Macavei a fost pilot de încercare la Astra Arad, în perioada 1923-1925, apoi în următorii doi ani s-a mutat la Braşov, la fabrica Fraţii Schiell. A continuat să facă această riscantă meserie ani la rând, deşi şi-a văzut prietenul încheindu-şi socotelile cu viaţa într-o astfel de misiune. „În 1923, la Astra Arad, a fost pilot de încercare împreună cu colegul său, cu care a făcut şcoala de acrobaţie aeriană din Franţa, locotenentul Ion Sava. El şi-a pierdut viaţa în 1923, în accidentul cu avionul Proto 1, proiectat de cel care avea primul brevet din România, maiorul inginer Ştefan Protopopescu“, spune Tomescu.

Citește și: Compania Tarom, în picaj şi fără pilot

Petre Macavei a fost pilot de încercare pentru avionului Proto 2, model capabil să se ridice la peste trei kilometri înălţime în mai puţin de o jumătate de oră şi care avea să doteze o şcoală militară de zbor. „În 1924, Astra Arad a realizat 24 de avioane pentru Şcoala militară de zbor de la Tecuci. Avionul Proto 2 era un biplan biloc cu anvergura aripilor de 9,6 metri, motor Hispano-Suiza de 180 CP, vieza maximă de 174 km/h şi putea urca la 3.000 de metri în 22 de minute“, precizează Tomescu.

Tot Macavei a fost pilotul de încercare şi al avionului biloc Astra-Şeşefski, cu care a realizat în 1923 un raid Arad-Bucureşti în două ore şi 30 de minute. Temerarul aviator acrobat a fost, de asemenea, pilot de încercare şi la Braşov, la fabrica Fraţii Schiell: „Primele construcţii aeronautice realizate aici au fost cele două aeroplane RA-BO-1, construite între 1924 şi 1926 de către inginerii Radu Onciu şi Bo Carlsson. Primul zbor cu aeroplanul RA-BO-1 a fost realizat în primăvara lui 1926 de Petre Macavei. În 1927 a fost prezentat la Expoziţia Internaţională de Aviaţie de la Praga“, spune inginerul de aviaţie.FOTO: Pilotul locotenent Petre Macavei şi unul din avioanele Proto 2 fabricate la Astra-Arad.

„Cu toată recunoştinţa mea“

În 1939, locotenent-colonelul Petre Macavei a devenit Comandantul Şcolilor şi Centrelor de Instrucţie ale Aeronauticii de la Pipera, însă activitatea sa este destul de puţin cunoscută. „Era preocupat şi de îmbunătăţiri tehnice ale avioanelor şi de realizările din aviaţia acelor vremuri. Ar fi de dorit ca activitatea celor care au scris pagini de glorie în istoria aviaţiei din România şi din lume să fie mai bine cunoscută. Petre Macavei a fost apreciat de colegii din aeronautică cu care a colaborat, o dovadă fiind şi fotografia cu stabiloplanul realizat de Filip Mihail, din colecţia Alex Bestelei, pe verso-ul căreia Mihail scria: «Comandorului aviator Petre Macavei, cu toată recunoştinţa mea»“, explică inginerul de aviaţie Traian Tomescu.