FOTO VIDEO Zimbrul redescoperit de români în Carpaţi. Cum au „socializat” exemplarele eliberate în pădurile din Neamţ
0
Proiectul de repopulare a pădurilor din Carpaţii Orientali cu zimbri pare să dea rezultatele scontate. La un an şi jumătate de la eliberarea primelor exemplare de zimbri în Neamţ, turma numără deja 11 exemplare, din care doi pui au fost fătaţi în libertate.
Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ este singura din România care, prin proiectul „Îmbunătăţirea stadiului de conservare a speciei zimbru”, a reuşit să pună în practică primii paşi pentru repopularea pădurilor din Carpaţi cu exemplarele acestei specii.
„Proiectul, demarat în aprilie 2010, este finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, şi are o valoare totală de 1,4 milioane de lei. Scopul este obţinerea unui statut de conservare favorabil în zona Parcului Vânători, să se poată asigura apoi o populaţie viabilă de zimbri, pentru început în zona Parcului şi, în viitor în partea nordică a Carpaţilor Orientali”, a spus Elena Curea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ.
Pe 22 martie 2012, primele cinci exemplare din această specie dispărută de aproape două secole din fauna pădurilor României, au fost eliberate într-o zonă sălbatică de pe Valea Cracăului. Neadaptate la libertatea pădurii, erbivorele au revenit deseori în zona ţarcului de aclimatizare de la Chitele pentru că erau învăţate să primească acolo hrană de la îngrijitori.
Toate deplasările zimbrilor eliberaţi sunt de asemenea sub atenţia specialiştilor. În jurul gâtului zimbri au câte un radiocolar (o zgardă) pe care sunt montate cip-uri electronice de monitorizare a locului şi comportamentului animalelor.
Prima iarnă a fost şi primul examen pentru zimbrii aflaţi în libertate. În sezonul rece 2012-2013, turma a stat relativ unită, cu excepţia unui zimbru solitar. Specialiştii PNVNT spun că au fost episoade ale întâlnirii cu animale sălbatice cărora zimbrii au reuşit să le facă faţă.
Prima iarnă, primul examen
„S-au găsit urme suprapuse în timp. Zona este parcursă de haite de lupi, dar s-au găsit şi urme de urs. Nu s-au înregistrat însă incidente, cred că au ştiut să se apere“, a precizat Sebastian Cătănoiu, directorul Administraţiei Parcului Vânători Neamţ.
O altă necunoscută a fost „resocializarea” acestei specii cu oamenii, în condiţiile în care una din cauzele principale ale dispariţiei zimbrului din pădurile României a fost tocmai acţiunea necugetată a braconierilor.
„Cetăţenii din satele Mitocul Bălan şi Magazia, precum şi Ocolul Silvic, ne-au ajutat prin semnalări, relatări, a existat o relaţie de cooperare. Cineva de la o stână a dat chiar mâncare unui zimbru care se apropiase şi apoi ne-a anunţat şi pe noi. Putem spune că locuitorii au adoptat zimbrii, e un lucru extrem de îmbucurător”, a mai spus Sebastian Cătănoiu.
O întâlnire cu un zimbru nu ar trebui să creeze probleme oamenilor. Specialiştii spun că erbivorul nu reacţionează violent. Prima reacţie din partea animalului este să se ferească de prezenţa umană.
„Trebuie totuşi ca oamenii să se ferească, să păstreze o distanţă cam de 20 de metri”, spune Ioan Mihuţ, agent al Parcului.
Cei care îndrăznesc să vâneze exemplare din această specie protejată riscă sancţiuni drastice, respectiv o amendă de 30.000 de euro, dar şi închisoare.
Doi pui fătaţi în libertate
La un an de la primul grup de zimbri eliberaţi, pe 28 martie 2013 au fost repuse în libertate încă patru exemplare. Turma ajunsă la un total de 11 zimbri, după ce anul trecut s-au născut doi pui, s-a reunit în pădurile de pe Valea Cracăului.
„Lăsarea în libertate a zimbrilor este un eveniment unic la noi în ţară şi foarte important pentru conservarea acestei specii“, a declarat Tania Mihu, coordonator naţional al Programului de Granturi Mici finanţat de Fondul Global de Mediu.
Comportamentul erbivorelor în libertate în aceste 20 de luni de la prima eliberare, dar şi faptul că zimbrii s-au adaptat perfect în sălbăticie, îi fac pe specialiştii Parcului Vânători Neamţ să creadă că sunt pe drumul cel bun cu acest proiect.
„Masculii au fost mai solitari, dar grupul format din femele şi cei doi pui au ajuns până la Agapia Veche, la maici. Dacă anul trecut s-au menţinut în limita a 2.000 de hectare, acum şi-au mărit arealul la 5.000 hectare. Au ieşit din Valea Cracăului, spre Valea Agapiei şi culmea Hangului”, mai spune directorul PNVNT.
O idee spre care tind reprezentanţii Parcului este ca turma să migreze spre culoarul de trecere spre Ucraina. La 80 de kilometri de zona Chitele, la graniţa dintre România şi Ucraina există o populaţie de zimbri în libertate cu care exemplarele eliberate în Neamţ s-ar putea întâlni.
Ultimul zimbru a fost braconat în urmă cu 160 de ani
Dispariţia acestei specii s-a produs, în România, într-un interval cuprins între sfârşitul secolului al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ultimele zone unde a mai putut fi întâlnit zimbrul au fost Munţii Călimani, Munţii Bârgăului şi în estul Maramureşului.
Cauzele dispariţiei zimbrului din fauna pădurilor româneşti au fost legate de efectele agriculturii intensive şi a exploatărilor forestiere. De asemenea, vânătoarea nelimitată şi a braconajul au fost principalele motive care au dus la descreşterea până la eliminare a populaţiilor de zimbru.
„În ţara noastră, ultimul exemplar de zimbru a fost semnalat în anul 1852, în pădurile din Maramureş. A fost vorba atunci de un caz de braconaj”, spune Sebastian Cătănoiu, directorul Administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ.
Începând cu anii 50 ai secolului trecut, exemplare de zimbru au fost aduse în România tocmai din Polonia şi apoi din fosta URSS, pentru a fi ţinute în captivitate, în rezervaţii de zimbri şi grădini zoologice.
Se încarcă comentariile...
