Motivarea instanţei care l-a trimis după gratii pe şeful CJ Neamţ, Ionel Arsene. „Modalitatea josnică în care s-a încercat înlăturarea unui oponent“

Ionel Arsene

Inculpat într-un dosar de trafic de influenţă, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ a ajuns în arest preventiv pentru 30 de zile, în urma deciziei luate de Curtea de Apel Bacău.

Ionel Arsene, preşedintele CJ Neamţ, execută în această perioadă, în arestul Poliţiei Neamţ, perioada de detenţie de 30 de zile dispusă de Curtea de Apel Bacău pe 29 ianuarie. 

Şeful Consiliului Judeţean Neamţ este inculpat de procurorii DNA într-un dosar de trafic de influenţă, în urma unui denunţ făcut de Gheorghe Ştefan, fostul primar de Piatra Neamţ. Arsene este acuzat că în 2013 ar fi luat suma de 100.000 de euro de la ex-primarul Ştefan, cu scopul de a-l determina pe şeful ANI de la acea vreme, să-i deschidă fostului preşedinte al CJ Neamţ, Culiţă Tărâţă, un dosar de incompatibilitate. 

În primă instanţă, Tribunalul Bacău a respins cererea DNA de a-l aresta preventiv pe Ionel Arsene şi a decis instituirea controlului judiciar. Măsura a nemulţumit ambele părţi, atât anchetatorii, cât şi şeful CJ Neamţ adresându-se pentru rejudecare Curţii de Apel Bacău.   

„Eu am încredere că nu se va accepta cererea Ministerului Public. Aşa cum am spus de la început, sunt nevinovat şi am încredere că acest dosar, aşa cum a fost construit, a fost construit pentru o execuţie politică. Nu mi-e frică să merg înainte mai hotărât şi mai ferm pentru că nu se poate ca astăzi, în aceste vremuri, să mai asistăm la astfel de dosare făcute fără nici o dovadă, fără nici o probă, doar pe denunţuri mincinoase. Sincer, eu aştept să mi se ridice inclusiv controlul judiciar pentru că şi interesul meu este ca acest dosar să meargă înainte şi eu să-mi dovedesc nevinovăţia şi eu cred că aşa va fi“, declara Ionel Arsene chiar pe 29 ianuarie, cu câteva ore înainte ca judecătorul de drepturi şi libertăţi să admită cererea DNA, şi să dispună arestul preventiv.

„Stare de pericol pentru ordinea publică“

La o săptămână şi o zi de la decizia luată de Curtea de Apel Bacău, magistraţii a făcut publică motivarea arestării preventive dispuse în cazul lui Ionel Arsene. Din document rezultă că interesul general a reclamat privarea de libertate a inculpatului acuzat de trafic de influenţă. 

Judecătorul arată că măsura dispusă a fost luată pentru a arăta opiniei publice că faptele de corupţie de care este acuzat fostul deputat sunt de o gravitate deosebită. De asemenea, instanţa a constatat că privarea de libertate a inculpatului este necesară „pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, care se evidenţiază pe mai multe planuri, acestea întrepătrunzându-se unele cu altele“

Primul plan la care se face trimitere în documentul de 56 de pagini, unul general, derivă din gravitatea comiterii unor fapte de corupţie, „gravitate recunoscută drept una ridicată în orice societate democratică în care domnia legii este de cea mai importanţă în dezvoltarea sa sub toate aspectele“

„..orice încercare de corupere a unui funcţionar se impune a fi sancţionată dur şi imediat. Combaterea acestei maladii sociale a constituit o preocupare constantă pentru autorităţi şi face obiectul a numeroase instrumente juridice naţionale şi internaţionale“, se arată în document.  

„Modalitatea josnică în care s-a încercat înlăturarea unui oponent politic….“

Instanţa Curţii de Apel Bacău susţine că un al doilea plan priveşte condiţiile concrete în care se presupune că a fost comisă fapta de către inculpatul, care avea calitatea de deputat şi preşedinte a organizaţiei judeţene a PSD Neamţ.

„Practic, s-a încercat deturnarea caracteristicilor şi funcţiilor specifice unei instituţii publice, care avea menirea de a sprijini combaterea corupţiei, în scop de răfuială politică şi de preluare a unei funcţii cu acces direct la o importantă sursă de bani publici, însă nu pe calea legală, firească într-o democraţie consolidată, anume prin obţinerea unui mandat de ales local. Modalitatea josnică în care s-a încercat înlăturarea unui oponent politic dintr-o funcţie electivă importantă, prin ocolirea votului acordat în cadrul alegerilor locale, nu poate genera decât un profund sentiment colectiv de respingere şi se constituie tocmai într-o stare de pericol pentru ordinea publică, în care cetăţenii trebuie să aibă siguranţa că votul lor contează, ca o componentă esenţială a exercitării suveranităţii populare“

Judecătorul arată că cel mai important dintre pericolele puse în evidenţă prin acuzaţia ce este adusă inculpatului Ionel Arsene priveşte lezarea valorilor sociale: 

„Prin fapta descrisă anterior, inculpatul a declanşat noi valenţe dăunătoare încrederii în sistemul politic, pe care conştiinţa opiniei publice ar trebui să îl perceapă dincolo de orice suspiciune de corupere. Investirea de către cetăţeni a parlamentarilor cu puterea de a legifera şi a aleşilor locali cu puterea de a le administra bunurile presupune din partea acestora un comportament dincolo de orice suspiciune de corupţie. Înşelarea încrederii acordate conduce la erodarea însăşi a democraţiei şi este necesar ca aceiaşi cetăţeni, prin intermediul organelor judiciare, să beneficieze de instrumente ferme care să dovedească voinţa şi determinarea statului de a se proteja de faptele de corupţie ale reprezentanţilor săi cei mai înalţi“

De asemenea, instanţa arată că lipsa unor măsuri dure ar încuraja comportamentul inculpatului şi al altor persoane tentate să comită fapte similare de corupţie:

„Lipsa unei riposte ferme a societăţii ar induce un puternic sentiment de insecuritate socială, de nesiguranţă în opinia publică, ar întreţine climatul infracţional devoalat public prin acuzaţia în materie penală adusă unui important lider politic local şi ar crea inculpatului şi celor tentaţi să comită fapte similare impresia că pot persista în sfidarea legii, ceea ce practic ar echivala cu încurajarea tacită a acestora şi la săvârşirea unor fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei şi de protecţie a statului, fapt care în final s-ar repercuta negativ asupra actului de justiţie“.