FOTO Ghid complet de călătorie în India, ţara contrastelor greu de înţeles de europeni. „N-ai cum s-o vizitezi într-o lună, îţi trebuie şase ani“
0O familie din Piatra Neamţ, soţ şi soţie, a avut ocazia să cunoască îndeaproape viaţa localnicilor din India, în urma unei călătorii făcute la începutul acestui an.
GALERIE FOTO cu imagini din viaţa Indiei
Ionuţ Ştefănescu (41 de ani), profesor metodist la Casa Corpului Didactic Neamţ şi pasionat alpinist, a revenit cu tolba plină de cunoştinţe şi experienţe inedite trăite în cursul unei călătorii în India. Pe parcursul a 5 săptămâni, împreună cu soţia, Mirela, Ionuţ a vizitat mai multe regiuni din sud-vestul acestei ţări, ajungând să înţeleagă traiul locuitorilor şi să acumuleze informaţii despre cultura şi civilizaţia indiană.
„Am plecat cu anumite păreri acolo, dar am ajuns la concluzia că părerea noastră despre India este părerea preconcepută pe care o are un alt străin care nu a vizitat niciodată România despre ţara noastră şi despre români“, spune Ionuţ Ştefănescu.
Planul unei călătorii în India i-a venit lui Ionuţ în urma expediţiilor alpine pe care acesta le-a făcut în Himalaya, în ultimii ani.
„Aventurile montane mi-au creat această idee: în expediţie tot timpul eşti pe fugă, eşti în stresul de program, şi n-ai timp să vezi mai nimic. Dacă nu ai atins vârful propus nu-ţi mai arde de nimic, iar dacă l-ai făcut eşti oricum foarte obosit, şi când te întorci trebuie să împachetezi, să iei avionul spre casă“, povesteşte Ionuţ. În urmă cu doi ani, Mirela, soţia lui, a făcut o scurtă vizită în India, însă acum cei doi au vrut să guste pe îndelete un sejur cuprins în lunile ianuarie şi februarie, în plină iarnă în România. Şi pentru ca ţara aleasă ca destinaţie este enormă, cei doi au cerut sfatul unor prieteni familiarizaţi cu India, iar aceştia i-au sfătuit să alegă zona de sud-vest a Indiei.
Nu ai cum să vizitezi într-o lună India, ca să o vizitezi îţi trebuie 6 ani. Distanţele fiind atât de mari, dacă îţi propui să ajungi în locuri situate departe unul de celălalt, pierzi foarte mult pe drum. Şi atunci am ales o zonă din jurul statului Goa, adică la nord, la est şi la sud, cu trei state, trei culturi şi trei forme de relief diferite - Ionuţ Ştefănescu, profesor metodist
Ionuţ şi Mirela Ştefănescu în India
Preconcepţiile vs. viaţa reală
În cele cinci săptămâni petrecute în India, soţii Ştefănescu au avut ocazia să cunoască tot felul de oameni, cu ranguri sociale diferite, să observe cum e viaţa reală din oraşele sau micile localităţi prin care au trecut. Ionuţ şi Mirela au imortalizat peisaje de o frumuseţe naturală tulburătoare, dar şi chipuri de oameni simpli cu care au interacţionat în timpul voiajului.
„Am văzut şi familii sărace şi familii bogate. Indienii sunt foarte mulţi, posibil că i-au depăşit şi pe chinezi. Din cauza numărului lor, noi nu putem să înţelegem viaţa lor. Ei gândesc altfel şi pentru că sunt atât de mulţi. Faptul că sunt foarte mulţi dă o notă de haos şi vacarm“, spune Ionuţ, încercând să explice ceea ce e greu de explicat pentru un european care ajunge pentru prima dată în această ţară cât un continent.
Gara din Mumbai FOTO: Ionuţ Ştefănescu
„În general, cei care s-au dus să filmeze sau să fotografieze în India, au promovat zonele de impact vizual, zonele foarte sărace. Indienii cu care am stat de vorbă mi-au spus că nu s-ar duce niciodată în viaţa lor să se îmbăieze în Gange de la jumătatea Indiei în jos, pentru că fluviul este foarte poluat, e mizerabil. Mulţi mi-au spus asta, dar în Gange intră în fiecare zi sute şi mii de oameni“.
Sărăcie şi bogăţia, la extreme
Ca mulţi alţi turişti care ajung în această parte de lume, Ionuţ a avut ocazia să descopere contrastele cotidiene ale Indiei. „Pe kilometri întregi au tonete lângă tonete şi vând zarzavat, produse cosmetice, fructe şi atunci te gândeşti că dacă stau zi-lumină, înseamnă că cineva vine şi cumpără. Dacă eşti european, e clar că produsul costă înmulţit cu trei, dar la magazine, la restaurante, preţul e afişat. Nu se dau în vânt după bacşiş, dar sunt încântaţi dacă primesc un ban în plus“.
În patria mirodeniilor, în aerul respirat se simt nişte mirosuri specifice: „Oamenii mănâncă foarte picant şi atunci şi pH-ul corpului se schimbă, de la genul acesta de mâncare. În general, ei se hrănesc foarte sănătos, cu multe legume şi fructe, foarte puţini consumă carne, majoritatea fiind vegetarieni“.
Dincolo de sărăcie, la fel de vizibilă este şi prosperitatea, mai spune Ionuţ Ştefănescu:
„În toate oraşele au mall-uri foarte mari, cu parcări pe patru nivele pline-ochi cu maşini, iar înăuntru clienţii sunt indieni, şi mai puţini turişti. Orice afacere ce se dezvoltă în India funcţionează pentru că are milioane de consumatori. De exemplu, cea mai mare firmă din această ţară este Tata. Tata este o familie, e numele unui om care a început o afacere cu sare. Culegea sare de pe un lac salin şi o împacheta şi o vindea. În decurs de trei generaţii s-a dezvoltat afacerea şi astăzi există Tata Motors, unde fac de la maşini de teren până la autocare, motociclete. S-au implicat în orice înseamnă business şi un sfert din profitul lor este donat către orice formă de educaţie din India. Orice muzeu din India primeşte sponsorizări de la firma Tata“.
Doi localnici în traficul rutier din oraşul Pune FOTO: Ionuţ Ştefănescu
Claxonatul continuu din trafic
O caracteristică pe care europenii o sesisează în timpul deplasărilor pe drumurile din India este că traficul rutier e însoţit de un claxonat continuu al maşinilor. În periplul prin diferite locuri din sud-vestul ţării, cei doi români au folosit maşina închiriată cu şofer, o modalitate rentabilă de călătorie şi care te scutesc de disconfortul circulaţiei pe banda din stânga, aşa cum e regula în UK sau în fostele colonii britanice.
„Regulile de condus sunt foarte diferite pentru un occidental. Înt-un final începi să înţelegi despre ce e vorba. Doar semaforul e constant în regulile de circulaţie, restul e pe dos. Niciodată o maşină care merge pe un drum cu prioritate nu o să aibă prioritate faţă de o motocicletă, sau alt vehicul care vine de pe un drum secundar. Cel care vine de pe drumul fără prioritate, tot timpul va intra fără să se asigure. Cel care vine de pe drumul cu prioritate, pentru că şi el, la rândul lui, procedează la fel când vine de pe un drum secundar: încetineşte preventiv pentru ştie că va ieşi sigur cineva de acolo. Dacă nu are vizibilitate, claxonează preventiv că e posibil să iasă cineva“.
În India, claxonatul continuu în trafic face parte din însăşi regulie de circulaţie.
„Maşinile mai vechi chiar au scris mare pe spate «CLAXONEAZĂ-MĂ!» La noi e un pic frustrant să te claxoneze cineva, la ei e ceva firesc să te claxoneze când o maşină ajunge în spatele tău, ca să avertizeze că a ajuns acolo. Claxonează când te depăşeşte, iar tu claxonezi ca să îi arăţi că înţelegi că eşti depăşit, după care el intră în faţa ta şi te claxonează din nou, iar tu îi răspunzi la fel, cu un claxon. E un claxon continuu, toată lumea claxonează, dar nu cu ură, nu pun patimă. Chiar glumeam şi le spuneam că dacă nu au frâne la maşini nu-i o problemă, dar dacă nu ai claxon, nu poţi să circuli“.
Taxiuri aşteptându-şi clienţi în faţa gării din Mumbai FOTO: Ionuţ Ştefănescu
Premierul - model
În vizitele făcute, Ionuţ şi Mirela Ştefănescu au constatat că infrastructura Indiei în general, şi a zonei de sud-vest, în mod particular, este bine pusă la punct, cu investiţii permanente în sectorul de construcţii.
„Au şi drumuri şi autostrăzi foarte bune, au şi drumuri mai puţin bune. Am observat că în India se construieşte încontinuu. Au şi oameni politici care se ceartă, fac circ ca în toate ţările, dar tot aparatul administrativ munceşte foarte mult în interesul Indiei. India are dept scop declarat ca în următorii 5 ani, maxim 10, să ajungă din punct de vedere economic a doua forţă a lumii, fiind la concurenţă cu vecinul de la nord, China“, spune Ionuţ.
Blocuri zgârie-nori în răsărit de soare în metropola Pune FOTO: Ionuţ Ştefănescu
Primul ministru, un tehnocrat prin tradiţie, este un model pe care toţi vor să-l urmeze.
„Actualul prim-ministru, Narendra Modi este foarte bine văzut de toate păturile societăţii. E un tip de 67 de ani care de la 5 dimineaţa face yoga, aleargă, face ciclism. Are un program foarte strict pe minute până seara şi este un model pentru toţi oamenii din India. Premierul este un star, toţi vor să-i urmeze exemplul: indienii vor să se îmbrace ca primul ministru, vor să muncească precum primul ministru“, mai spune Ionuţ.
Pe tot parcursul călătoriei, soţii Ştefănescu au avut diverse oportunităţi de a întâlni oameni interesanţi, care le-au vorbit deschis despre ţara lor, dar s-au arătat interesaţi şi de România.
„În general, oamenii cu care am intrat în contact ştiau de România, dar cei mai mulţi ştiu doar de Uniunea Europeană, pe care o percep ca un fel de ţară cu multe state mai mici. Ştiu de Germania, de Franţa de Italia, iar despre România spun că e undeva între Germania şi Rusia“.
Una dintre persoanele pe care cei doi turişti români a avut ocazia să le cunoască a fost ex-guvernatorul zonei de sud a Indiei, acum pensionar. Acestuia i-au cerut informaţii despre India, despre cultură, despre religie, despre viaţa de zi cu zi.
„Omul spunea că orice stat din India este mai mare decât România şi ca întindere, şi număr de locuitori. Trebuie să ne gândim că India e mult mai mare decât zece Românii, iar din punct de vedere uman, bogaţii lor sunt de zece ori mai mulţi decât bogaţii noştri, iar săracii lor sunt de zece ori mai mulţi decât săracii noştri“.
Vânzător de nuci de cocos pe apă în oraşul Alleppey FOTO: Ionuţ Ştefănescu
Experienţe fotografice şi pasiuni montane
În decurs de cinci săptămâni, cei doi români au vizitat temple (hindu, musulmane) din perioada colonială sau mai noi, muzee (Muzeul Naţional de Istorie din Mumbai), portul din Mumbai (Gate of India), oraşul Bangalore (a cincea metropolă a Indiei) şi au trăit experinţa unui ashram (centru medical şi spiritual).
Pasionat de fotografie, Ionuţ a fost invitat la un fotoshooting în cel mai mare mall din oraşul Pune. „Am cunoscut şi creatori de modă şi modele. Era o altă Indie, o întrecere între tradiţional şi modern“. În aceeaşi metropolă, Ionuţ a fost invitat la cursurile Institutului Montan, o organizaţie reprezentativă pentru alpinism.
„Mişcarea montană e foarte bine reprezentată în India. În această organizaţie sunt peste 200 de membri activi, au 13 oameni care au făcut vârfuri de peste 8.000 de metri, iar şase dintre ei au fost pe Everest. M-au rugat să le fac o prezentare despre expediţiile mele în Himalaya. Mi-au arătat nişte săli private de escaladă fantastice, nu ştiu dacă avem aşa ceva în România“.
Tot în Pune cei doi au ajuns la Osho Center (centrul marelui scriitor şi filosof indian), o şcoală de spiritualitate (Mystic School). Periplul a mai cuprins oraşul Mysore, şi o zonă turistică bine dezvoltată pe malul unor lacuri (oraşele Alleby şi Kochi, din statul Kerala).
Indieni în aşteptarea taxiului plutitor în Alleppey FOTO: Ionuţ Ştefănescu
„Am ajuns acolo după un drum de trei zile printre dealuri şi munţi înalţi de 3000 de metri, unde erau staţiuni cu o industrie hotelieră foarte dezvoltată. Am ales în general locuri frecventate de indieni, nu de turişti străini. Am mers apoi de-a lungul unui lac natural de 60 km lungime, situate la un kilometru distanţă de Oceanul Indian, de două ori cât lacul Bicaz, cu vapoare, cu ambarcaţiuni şi cu bărci pescăreşti. Vreau să organizez la Piatra Neamţ o prezentare şi o expoziţie foto despre India şi locuitorii acestei ţări“.
De ce să te fereşti în India
O problemă care îi poate pune în situaţii neplăcute pe turişti în India este consumul de apă potabilă cu sursă neverificată.
„E indicat să consumi doar apă îmbuteliată, din comerţ, pe care să o foloseşti chiar şi la ceainărie. E bine de evitat mâncarea vândută la tarabele din stradă“.
Ionuţ Ştefănescu spune că s-a simţit în siguranţă pe străzi, dar nici nu a ajuns în zonele de la periferie.
„Gradul de infracţionalitate e relativ scăzut: furturi, mici fapte antisociale. În urmă cu vreo doi ani, în nu ştiu ce oraş, fusese un caz de viol şi ei îl pomeneau acum. În magazine nu vezi cerşetori să tragă de tine. Au autobuze supraaglomerate pentru transport în comun, dar pentru un turist e foarte ieftin să iei un taxi. În urmă cu vreo 10 ani încă se luptau castele între ele, acum, India e o ţară în stare de război cu Pakistan. Tot ce înseamnă armată, armament, trupe de poliţie, sunt foarte prezente. Îi vezi peste tot pe stradă, dar nu interacţionează cu civilii, ei au treburile lor“.
Preţuri accesibile la cazare şi mâncare
Comparativ cu România, preţurile produselor alimentare şi la servicii sunt ceva mai reduse, dar există diferenţieri atunci când cumpărătorul caută calitate superioară.
„La mâncare preţurile sunt cam la jumătate din ceea ce avem noi în România, dar calitatea produselor este superioară în India. 80% din populaţie cred că sunt vegetarieni, iar mâncarea se bazează pe orez, legume şi tot felul de condimente şi mirodenii. La cazări în hoteluri tarifele sunt cam la nivelul de 75% din ce avem noi, o cameră merge de la 20 de euro, la 200 de euro pentru condiţii de lux“.