Aventura bunicilor români la Polul Nord. Patru temerari trecuţi de 57 de ani se încumetă într-o expediţie nemaifăcută de un sfert de secol, dincolo de Cercul Polar
0O echipă formată din patru pasionaţi ai explorărilor extreme va petrece aproape două săptămâni în arhipelagul Svalbard, aproape de Polul Nord, în cadrul unei expediţii de cercetare ştiinţifică.
Ioan Balmuş (57 de ani), Arthur Dăscălescu (60 de ani), Veron Toma (59 de ani) şi Stelian Grigore (58 de ani), membrii expediţiei Svalbard 2015 vor pleca pe 24 septembrie spre zona polară reluând astfel şirul incursiunilor ştiinţifice româneşti pe acest arhipelag. În urmă cu 25 de ani, în 1990, Teodor Negoiţă a fost ultimul explorator roman care a călcat pe teritorul situat dincolo de Cercul Polar, la circa 10 grade (aproape 400 de km) distanţă de Polul Nord.
„Duminică, 27 septembrie, vom ţine un moment de reculegere la baza gheţarului Foxbreen în memoria lui Teo, care a decedat în martie 2011. E un simbol, pentru că 27 septembrie era ziua lui de naştere şi vorbim aici de primul explorator român care a ajuns la Polul Nord în anul 1995“, spune Stelian Grigore.
Fost absolvent al Facultăţii de Petrochimie, în prezent director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Piatra Neamţ şi rector al Universităţii Populare <Emil Racoviţă>, Grigore este liderul unei echipe ce are o medie de vârstă neobişnuită pentru o astfel de încercare - 58 de ani. Acest aspect este privit ca un atu, membrii echipei însumând peste 4 decenii de explorări şi cercetare a criosferei (geosfera Pământului alcătuită din apa în stare solidă: apele marine, lacustre, curgătoare, gheţarii, calotele glaciare şi pământul îngheţat).
„Toţi patru suntem membri ai Asociaţiei Naţionale de Speologie şi Alpinism Hades şi absolvenţi ai Universtităţii Petrol-Gaze Ploieşti. I-am ales să reprezinte cele trei zone istorice româneşti – Ioan Balmuş şi cu mine suntem din Piatra Neamţ, Arthur e din Târgu Mureş, iar Veron e din Ploieşti“, explică liderul echipei cum s-a închegat echipa.
Stelian Grigore în Rusia (2014) FOTO: arhiva personala
Cât despre vârsta înaintată a exploratorilor, raţionamentul a fost următorul: „E şi o demonstraţie şi un semnal de alarmă şi ne-am ghidat după vorba românească: <Cine nu are bătrâni, să şi-i cumpere>. Mergând acolo vrem să demonstrăm că şi la această vârstă mai poţi face ceva“, mai spune Stelian Grigore.
Traseu prin cel mai nordic oraş al lumii
„Pentru mine e prima oară când merg în zona polară, şi am acceptat de prima dată propunerea lui Grig (Stelian Grigore, n.red.), nu am avut nicio reţinere. Este un grup experimentat, mergem pentru prima dată în expediţie în această formulă şi cred că o să fie acţiuni interesante“, spune Veron Toma, ex-director la Rompetrol Gas.
Veron Toma, într-o escaladă montană FOTO arghiva personala
Cei patru exploratori vor urma cu avionul traseul Bucureşti - Paris - Oslo - Tromso (cel mai nordic oraş al lumii) - Spitsbergen (insula centrală a arhipelagului Svalbard). Arhipelagul Svalbard este ultimul teritoriu european situat în Arctica, dincolo de Cercul Polar, în apropierea Polului Nord, şi este denumită „Antarctica Nordului“. Zona insulară este teritoriu internaţional stipulat prin Tratatul Svalbard, la care şi România este semnatară alături de alte 40 de ţări încă din anul 1920.
Vedere din avion asupra arhipelagului Svalbard sursa foto: Google Earth
Traseul arctic va începe la Longyearbyen (cel mai mare oraş arhipelagului, cu 1800 de locuitori), acolo unde în urmă cu 118 ani păşea exploratorul Bazil Assan, primul român care a efectuat o călătorie în jurul Pământului.
„În cadrul acestei expediţii vom face cercetări transdisciplinare de speologie, geologie, geomorfologie, biologie şi meteorologie. Principalul obiectiv este identificarea celui mai adecvat loc pentru a înfiinţa acolo o staţie de cercetare criosferică românească şi în acest sens o să avem discuţii şi cu guvernatorul arhipelagului, desemnat de Norvegia să administreze insulele Svalbard“, mai spune liderul echipei.
Expediţia este gândită ca un prim pas pentru realizarea obiectivului, în perioada 2016-2020 urmând a fi efectuate expediţii anuale mai ales cu tineri exploratori. „Această staţie de cercetare va fi unică, un pionierat în cercetarea criosferică mondială. Unii spun că e <tichie de mărgăritar>, dar noi credem că suntem faţă de alte ţări la <piciorul broaştei> în acest domeniu“, consideră Stelian Grigore.
Arhipelagul Svalbard sursa: Google Earth
Urşii polari, pericolul care pândeşte de peste tot
În cadrul aceleiaşi expediţii, echipa are ca obiectiv studierea gheţarului Fox Top Glacier, precum şi o incursiune în peştera de gheaţă (Ice Cave) Lars Glacier, cea mai nordică peşteră din lume, cu o lungime de peste 1 km.
„Mulţi gheţari sunt în topire, sunt locuri foarte periculoase, rişti să aluneci dacă nu eşti atent şi bine asigurat. Vom studia flora bacteriană din crevase dorind să vedem care sunt schimbările climatice. Se vor face studii comparative cu schimbările de climă din România, demonstrând influenţarea reciprocă: dacă se încălzeşte în Arctica, efectele vor fi şi în ţara noastră“, spune Stelian Grigore.
Cât despre incursiunea în peşteră, Ioan Balmuş ar putea să fie cel mai încântat, el fiind în anii ‘80 cel mai bun alpinist subteran din România, cu escalade pe toate marile hornuri ale peşterilor din ţară.
Peştera Ice Cave Lars Glacier din Svalbard
Pentru această expediţie, efortul financiar este de peste 2000 de euro de persoană, iar condiţiile pe care le vor găsi în Svalbard cei patru exploratori nu sunt nici pe aproape cu cele ale unui turist într-o staţiune dedicată loisir-ului.
„Vara aceasta au fost şi temperaturi de 18 grade, iar noaptea poate coborî până la minus 10-12 grade. Cazarea va fi într-un spaţiu al exploratorilor, în nişte foste cabane miniere. Miner Cabine i se spune, e un loc celebru unde se adună cei care vin în Svalbard pentru cercetare. Pericolul mare îl reprezintă urşii polari şi toată lumea trebuie să poarte armă ca să se apere, altfel riscă să fie amendat“, mai spune liderul echipei.
„Am ajuns un popor speriat de iarnă“
Expediţia ştiinţifică românească Svalbard 2015 se va încheia pe 6 octombrie, dată apropiată de o altă zi cu semnificaţie pentru vârsta celor patru exploratori. Astfel, pe 1 octombrie, se serbează în toată lumea Ziua persoanelor vârstnice, în România existând încă o confunzie cu Ziua Pensionarilor.
„Nu facem această expediţie ostenativ, ci cu încredere şi ca un stimul pentru tinerii care s-au lipit de computer ca marca de scrisoare. E mare păcat că această generaţie tânără fuge de iarnă, am devenit un popor speriat de iarnă. Acest anotimp înseamnă de fapt sănătate, belşug“, mai spune Stelian Grigore care a mai menţionat că primele rezultate ale expediţiei vor fi prezentate în cadrul Simpozionului Naţional Criosfera 2015 de la Piatra Neamţ (27-30 noiembrie).