Judecătorii dau drumul pe bandă rulantă unor români urmăriţi internaţional. Cum s-a ajuns la o astfel de anomalie

Urmărit internaţional, Daniel Rău a fost prins, marţi, în Punctul de trecere a frontierei Petea. A doua zi era, din nou, liber

Doi români urmăriţi internaţional pentru furturi, spargeri de locuinţe, societăţi comerciale şi chiar aderare la grup infracţional organizat au fost puşi în libertate de Curtea de Apel Oradea în ultima săptămână, care a refuzat să dispună arestarea lor pe motiv că mandatele europene de arestare prin care li se solicită predarea nu respectă legislaţia europeană.

După refuzul de a-l extrăda pe maramureşeanul căutat pentru 62 de spargeri în Austria, Curtea de Apel Oradea  a respins, miercuri, cererea de arestare provizorie a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea pe numele unui român căutat pentru furturi comise în Germania. 

Este vorba despre Daniel Rău, un bărbat în vârstă de 45 ani din Bistriţa Năsăud. Bărbatul a fost oprit, marţi, la Punctul de trecere a frontierei Petea pentru că în Sistemul Informatic Schengen al Biroului Sirene, figura ca persoană căutată de autorităţile judiciare germane din Nurnberg-Furth, sub acuzaţia de infracţiuni contra proprietăţii. 

Bărbatul a fost reţinut şi prezentat, miercuri, la Curtea de Apel Oradea, pentru confirmarea mandatului de arestare european emis pe numele lui, însă instanţa a dispus pe de o parte amânarea judecăţii iar pe de alta a dispus eliberarea imediată a românului, pe motiv că cererea autorităţilor germane nu respectă legislaţia europeană. 

Soluţia este motivată la fel ca cea pronunţată de Curtea de Apel Oradea pe 30 mai, cânt a respins cererea de predare a maramureşeanului Ioniţă Marius Petre, căutat de doi ani de către procurorii austrieci pentru 62 de spargeri de locuinţe şi societăţi comerciale comise pe teritoriul Austriei. 

Judecători, nu procurori

În ambele situaţii, instanţa a invocat Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţată săptămâna trecută, pe 28 mai, care prevede că mandatele europene de arestare şi procedurile de predare între statele membre se realizează de judecători şi nu de procurori, expuşi „riscului de a fi supuşi, direct sau indirect, unor ordine sau unor instrucţiuni individuale din partea puterii executive, cum este un ministru al justiţiei”.  

Atât că, în numeroase ţări europene -  Austria, Belgia, Danemarca, Bulgaria, Germania, Estonia, Grecia, Finlanda, Franţa, Croaţia, Italia, Lituania, Luxemburg, Letonia, Olanda, Portugalia, şi Suedia – legislaţia naţională prevede că respectivele proceduri intră în atribuţiile procurorilor. 

"S-au mişcat"

„Acum, organele judiciare din respectivele state sunt obligate să se alinieze noilor cerinţe”, a explicat, pentru Adevărul, un magistrat orădean arătând că, în cazul lui Daniel Rău, de pildă, românul căutat pentru spargeri în Germania, procurorii din Nurnberg-Furth „s-au mişcat exemplar”. „Într-o singură zi, ei au obţinut mandatul semnat de judecător. Doar că, între timp, la Oradea procesul s-a terminat iar persoana a fost eliberată şi a plecat”, spune magistratul.

Ca atare, e de aşteptat ca, până când procedurile vor fi reglementate în toate ţările vizate de hotărârea Curţii Europene de Jusţite, de situaţia creată să profite şi alţi români cu afaceri judiciare în alte ţări europene. Până în prezent, au fost trei cereri respinse, două de către Curtea de Apel Oradea şi unul la Târgu Mureş.

Dar dacă spre deosebire de instanţa orădeană, care le-a dat drumul celor doi hoţi iar aceştia au şi dispărut, instanţa din Mureş a dat dovadă de mai multă prudenţă, plasând persoana solicitată sub control judiciar şi dispunând amânarea procesului pentru două săptămâni.