FOTO Guvernul a alocat 3 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la barajul Corbeşti
0
Guvernul a mai alocat trei milioane de lei pentru lucrările de la acumularea nepermanentă Corbeşti, din judeţul Bihor. Acest lucru va permite apărarea contra inundaţiilor a cel puţin 10 localităţi în aval, până mai jos de Holod, spre Crişul Negru.
“Este foarte important acest baraj pentru că este ultima din zonele judeţului cu risc major de inundaţii, cu potenţial mare de risc. Concepţia barajului a fost gândită în 2011, când eu eram director al Administraţiei Bazinale, şi atunci s-a început lucrarea, dar din 2012 s-a stagnat. Este un ţel al meu să terminăm acest baraj în următorii doi ani. Ne bucurăm că, la Bucureşti, am reuşit să alocăm din puţinii bani pe care îi avem”, a declarat secretarul de stat Pasztor Sandor.
Situată în comuna Dobreşti, pe valea Topa, într-o zonă cu riscuri mari la inundaţii, Acumularea nepermanentă Corbeşti a fost demarată în anul 2011, fiind ridicat un baraj lung pe firul apei de 70 de metri şi lat de 50 de metri. Înălţimea maximă a acestuia va fi, potrivit proiectului, de 29 de metri, dar din trei în trei metri, grosimea acestuia se va reduce treptat spre vârf, astfel încât la final, partea de deasupra, coronamentul, va rămâne la o lăţime de şase metri. Corpul barajului este construit din bazalt, extras dintr-o carieră din apropiere, spart şi concasat. Pe lateral se efectuează alte lucrări specifice de ancorare în stâncă.
“Ca prioritizare a Guvernului pentru judeţul Bihor, pe zonele de inundaţii, am convenit de comun acord ca această lucrare să fie pe primul loc, pentru a închide astfel zonele de risc la inundaţii din judeţul Bihor. Sperăm să o putem finaliza deoarece zona apărată în aval cuprinde mai multe localităţi, pe o lungime de mai mult de 20 de km, până la confluenţa cu Crişul Negru”, a precizat Claudiu Pop, prefectul judeţului Bihor.
Barajul este traversat, în partea inferioară, pe lungime de o gură de golire ce asigură tranzitul fluent al pârâului, de aceea se numeşte acumulare nepermanentă. În caz de ploi abundente şi ape mari, acestea vor fi stocate în spatele barajului, permiţând limitarea, ‘îmblânzirea’ torentelor şi curgerea doar a unui debit normal, asigurat prin această gură de deversare.
Actualmente, la nouă metri înălţime, acumularea are capacitatea să adune circa 120-130.000 de metri cubi de apă, dar la final, lucrarea va putea acumula aprox. 1,2 milioane metri cubi de apă. Valoarea totală a investiţiei este de aproape 19 milioane de lei, fiind investită până în 2012 o sumă de circa şapte milioane de lei, după care lucrările s-au oprit.
“Anul trecut, în 2013, au fost inundaţii foarte mari, cu scurgeri de pe versanţi, provenind dintr-o arie foarte mare muntoasă, care în parte au fost reţinute de baraj, dar pentru că avea o înălţime de doar şase metri, apele mari au trecut peste el şi au inundat localităţile din aval. “Dacă nu era barajul, ar fi fost prăpăd. Ar fi fost o situaţie foarte sensibilă şi dificilă pentru locuitori. Zona apărată în aval va cuprinde mai multe localităţi, pe o lungime de peste 20 de kilometri, până la confluenţa cu Crişul Negru”, a subliniat prefectul.
Pe lângă lucrarea la baraj, a fost deviat firul drumului, pe o lungime de 1,8 km, cu consolidarea versanţilor şi zidurile de sprijin aferente, lucrare ce se va finaliza o dată cu cele de la baraj.
Mai puteti citi:
Reprezentanţii ABAAV liniştesc apele: Barajul Vidraru rezistă!
Resursele de apă din Irak. Un război mai puţin cunoscut, dar la fel de
important ca religia sau petrolul
FOTO Circulaţia pe podul de la Porţile de Fier I se efectuează cu restricţii. Autorităţile sârbe ridică deşeurile adunate în amonte de baraj
Se încarcă comentariile...
