Ce este colecistul, când se recomandă extirparea lui şi cine îi preia funcţiile - explicaţiile medicului specialist

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Crizele de colecist pot fi periculoase
Crizele de colecist pot fi periculoase

Colecistul sau „fierea“, cum este cunoscut în limbaj popular, este un organ care atunci când este suferind face viaţa grea multor persoane. Nu puţine sunt persoanele care au probleme cu colecistul, fiind o patologie frecvent întâlnită. Există situaţii când  aceste probleme pot fi evitate, însă netratarea lui corespunzătoarea poate duce la complicaţii serioase.

Colecistul sau vezica biliară este un mic rezervor conectat la căile biliare şi ataşat de ficat. Rolul lui este de a înmagazina bila în perioadele interdigestive, dintre mese. Are un volum de aproximativ 100 de mililitri, iar în momentul în care alimentele trec din stomac în duoden, loc unde se deschide calea biliară principală, vezica biliară se contractă, golindu-şi conţinutul în intestin. Tot acest proces se întâmplă printr-un mecanism complex, fiind reglat reflex şi hormonal.

Nu puţine sunt persoanele care au probleme cu colecistul, fiind o patologie frecvent întâlnită.

“Există situaţii când aceste probleme pot fi evitate. În general este vorba despre stilul de alimentaţie. Pe termen lung, alimentaţia bogată în grăsimi poate determina apariţia litiazei biliare. Colesterolul în exces se elimină prin intermediul bilei, constituind nuclei de precipitare pentru apariţia litiazei, a pietrelor de la fiere. Persoanele supraponderale şi obeze au un risc crescut de a dezvolta litiaza biliară. Există situaţii când aceste probleme nu pot fi evitate. Vorbim despre malformaţii ale colecistului, anomalii de funcţionare, boli metabolice, tulburări hepatice etc”, a precizat dr Viorel Dejeu, chirurg în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea.

dejeu

Dr. Viorel Dejeu

În momentul apariţiei problemelor, un prim pas îl constituie evitarea alimentelor cu conţinut mare de grăsimi, fiind vorba despre grăsimile saturate din carnea roşie, unt şi lactate grase, alimentele prăjite, carbohidraţii din pâinea albă sau pastele din făină albă, zahărul rafinat ori băuturile carbogazoase.

Putem să optăm pentru carnea slabă, peşte, pui, lactate degresate, alimente bogate în fibre, cereale integrale, pâine din făină integrală, fructe şi legume.

“Daca există litiază biliară dovedită, se recomandă extirparea colecistului. În anumite cazuri este recomandată colecistectomia şi fără prezenţa calculilor vezicii biliare. Există situaţii când colecistul este malformat sau are anomalii de funcţionare, determinând apariţia unor colici biliare frecvente. Această intervenţie se face minim invaziv, laparoscopic, cu recuperare foarte rapidă. Dacă nu se îndepartează colecistul la timp, pot apărea numeroase complicaţii, unele dintre ele redutabile.  Este vorba despre complicaţii infecţioase, cu apariţia colecistitei acute în diferite grade de gravitate. Totodată, calculii pot migra, blocând calea biliară principală, cu apariţia icterului mecanic. Pancreatita acută este o altă complicaţie a litiazei biliare, boala care evoluează cu riscuri extrem de mari. Colecistita cronică, o altă complicaţie evolutivă, pe termen lung poate degenera în cancer al vezicii biliare. Ceea ce se poate rezolva uşor şi rapid, când complicaţiile nu au apărut încă, devine o problemă majoră mai târziu”, a mai precizat chirurgul Viorel Dejeu.

image

Colecistectomia este o intervenţie de rutină. Peste 90% din colecistectomii se efectuează laparoscopic. Instrumentele se introduc prin 3-4 incizii mici, de 5-10 milimetri, recuperarea fiind foarte rapidă, astfel că pacientul se poate ridica din pat la 2-3 ore postoperator, iar durerile sunt minime. Spitalizarea este de 48 de ore, în medie. Perioada de recuperare presupune respectarea unui regim mai ales pentur prima lună după intervenţie. De asemenea, se recomandă ca pacienţii să aiba mai multe mese reduse cantitativ, de-a lungul zilei. Efortul fizic uzual este permis după 7-14 zile.  

“Cea mai mare parte a pacienţilor duc o viaţă normală după efectuarea acestei intervenţii. De regulă, colecistul bolnav este deja exclus de organism, în ce priveşte funcţionalitatea. În momentul extirpării lui, pacientul nu simte diferenţe decât cele pozitive: absenţa intoleranţei la anumite alimente, absenţa colicilor biliare. O mică parte din pacienţi prezintă mici probleme de adaptare. Funcţia colecistului nu este preluată de un alt organ. Bila se va vărsa constant în intestin. Acest fapt, în cazul unor pacienţi, necesită un timp de acomodare pentru organism. Apar simptome de genul unor scaune mai dese, balonare, arsuri la nivelul stomacului, senzaţie de greaţă. Aceste simptome pot fi controlate prin dietă sau cu ajutorul unor medicamente. După prima lună aceste simptome dispar. Persistenţa lor necesită investigaţii suplimentare. Pot fi cauzate de alte patologii, nu neapărat de îndepărtarea colecistului”, susţine dr. Viorel Dejeu. 

Va mai recomandam:

Cum funcţionează „gastric sleeve“, operaţia de micşorare a stomacului care scapă pacienţii de obezitate - explicaţiile medicului specialist

Anestezia, marea frică a oricărui pacient. Medic specialist: „În zilele noastre este un act medical aproape sigur“

Oradea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite