Închisoare cu executare pentru Gligor Sabău, procurorul care s-a vândut pentru lemne, reţea de apă şi asfalt până la poarta casei

Magistraţii Curţii de Apel Oradea s-au pronunţat, astăzi, în dosarul fostului prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea. El a fost condamnat la patru ani de închisoare, în timp ce procuroarea Adriana Ardelean a fost achitată

Patru ani de închisoare cu executare este pedeapsa primită de fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuş, Gligor Sabău. În acelaşi dosar, Adriana Ardelean, procuror în cadrul aceleaşi instanţe, trimisă în judecată pentru abuz în serviciu, a fost achitată.Tot achitare a primit şi  Dinu Mihai Lupaş, el fiind trimis în judecată de către procurorii DNA Oradea pentru şantaj. Decizia Curţii de Apel Oradea nu este defintivă, şi poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 

Potrivit procurorilor DNA Oradea, în perioada 2009 – 2012, Gligor Ioan Sabău, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuş, a pretins şi primit diferite foloase necuvenite, lemne de foc, lemn de lucru, sume de bani, protejarea şi avansarea unei rude la locul de muncă, asfaltarea drumului de acces la locuinţa sa, racordarea locuinţei personale la reţeaua de apă geotermală a oraşului prin decontarea lucrării din bugetul local, în valoare totală de 36.703 lei, de la o Adrian Domocoş, primarul oraşului Beiuş, denunţător în cauză.

“ În schimbul foloaselor pretinse şi primite, magistratul urma să protejeze activitatea infracţională a denunţătorului şi să nu îşi îndeplinească, ori să îşi îndeplinească în mod defectuos, atribuţiile de serviciu ce decurgeau din funcţia deţinută şi prevăzute de lege, constând în conducerea şi coordonarea directă a activităţii Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuş şi implicit activitatea de supraveghere a cercetărilor penale în dosarele aflate în lucru la Poliţia municipiului Beiuş”, susţin procurorii DNA Oradea.

Concret, magistratul urma să facă demersuri şi să îşi exercite atribuţiile ce decurgeau din funcţia deţinută, în favoarea persoanei respective, în sensul soluţionării favorabile a dosarelor penale înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuş care-l vizau pe primarul Domocoş şi, totodată, să nu procedeze la sesizarea din oficiu şi constituirea de noi dosare penale cu privire la faptele penale comise de către acesta din urmă, în domeniul achiziţiilor publice, cât şi în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Afaceri cu Episcopia Greco-Catolică

În vara anului 2009,  Sabău i-a cerut unei persoane din conducerea Episcopiei Române Unite cu Roma Greco - Catolică Oradea, denunţător în cauză, să doneze municipiului Beiuş suprafaţa de 427 metri pătraţi teren, aflat în proprietatea unităţii de cult, astfel încât Primăria municipiului Beiuş să poată asfalta drumul ce face accesul la locuinţa sa din municipiul Beiuş.

Lucrările de asfaltare ce urmau a fi executate în favoarea magistratului,  beneficiar al drumului de acces, nu puteau fi realizate şi decontate din bugetul local al primăriei decât dacă terenul ce urma a fi asfaltat ar fi fost în proprietatea primăriei Beiuş.

“Ca urmare a demersurilor efectuate de inculpatul Sabău Gligor Ioan, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuş, în data de 28 septembrie 2009, a fost încheiat un contract de donaţie prin care reprezentanţii Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco - Catolică Oradea, au donat municipiului  Beiuş suprafaţa respectivă de teren. Acest lucru s-a întâmplat în condiţiile în care, pe rolul Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuş, era înregistrat un dosar penal având ca obiect comiterea infracţiunilor de furt calificat, distrugere şi profanare de morminte în care erau vizaţi  reprezentanţii Bisericii Greco – Catolice”, mai susţin procurorii DNA Oradea.

În primăvara anului 2015, acelaşi prim procuror Sabău a aflat, printr-un intermediar, despre intenţia persoanei din conducerea primăriei Beiuş de a formula un denunţ penal împotriva sa pentru săvârşirea unor fapte de corupţie, comise în exerciţiul mandatului de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuş.

În acest context, magistratul a exercitat acte de constrângere asupra persoanei respective, prin ameninţarea cu o serie de grave repercusiuni la care s-ar expune, în cazul în care ar formula o astfel de sesizare, ameninţare menită să determine persoana respectivă să nu sesizeze instituţiile anticorupţie, respectiv Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Oradea.

Cumnatul intermediar

“Inculpatul Sabău Gligor Ioan i-a transmis în mod direct persoanei respective, prin intermediul inculpatului Lupaş Mihai Dinu, cumnatul său, şi  prin intermediul unei alte persoane, că deţine dovezi din care rezultă că denunţătorul ar fi încălcat obligaţiile ce decurgeau din măsurile preventive luate împotriva sa de către organele judiciare (Curtea de Apel Oradea/Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) respectiv că ar fi luat legătura cu persoane cu care avea interdicţia de a comunica, că deţine dovezi privind comiterea unor noi fapte penale, în legătură cu finanţarea ilegală din fonduri publice a echipei de fotbal din Beiuş. De asemenea, i-a mai comunicat persoanei respective că îl va trimite la D.N.A. pe cumnatul său, inculpatul Lupaş Dinu, să formuleze denunţ penal împotriva acelelei persoane, pentru comiterea unor infracţiuni de luare de mită, constând în primirea unor sume de bani remise în legătură cu emiterea unor autorizaţii de construcţie”, precizează procurorii DNA.

La începutul anului 2015, în contextul în care aceeaşi persoană cu funcţie de conducere din cadrul primăriei Beiuş era cercetată de o unitate de Parchet în mai multe dosare de corupţie, iar în presa locală au apărut mai multe articole pe această temă, inculpatul Sabău Gligor Ioan l-a determinat pe cumnatul său Lupaş Mihai Dinu să nu formuleze un denunţ penal împotriva funcţionarului respectiv pentru comiterea a două infracţiuni de luare de mită, comise în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de construcţie a unor imobile aparţinându-i denunţătorului şi să nu sesizeze organele abilitate.

“La momentul respectiv, inculpatul Sabău Gligor Ioan se afla, din nou, în relaţii apropiate/cordiale cu funcţionarul respectiv şi nu avea cunoştinţă despre intenţia acestuia de a formula denunţ penal împotriva sa şi de a aduce la cunoştinţa organelor judiciare aspecte despre foloasele necuvenite primite de magistrat pentru a-i asigura protecţia”, mai arată procurorii DNA Oradea.

La data de 4 iunie 2013, într-un dosar penal al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuş, procurorul Adriana Ardelean din cadrul acestei unităţi de Parchet, fiind determinată şi ajutată de prim-procurorul Sabău care, în perioada respectivă, se afla în relaţii tensionate cu denunţătorul, funcţionar public, a dispus, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu şi judiciare, luarea măsurii asigurătorii a sechestrului, în vederea reparării pagubei, asupra unui autoturism aflat în proprietatea persoanei vătămate/părţii civile Ocolul Silvic Codrii Beiuşului (instituţie publică, administrând fondul forestier aflat în domeniul public al Primăriei mun. Beiuş), până la concurenţa valorii pagubei, respectiv până la concurenţa sumei de 16.000 euro.Sechestrul asigurator asupra autoturismului a fost de luat în semn de răzbunare faţă de funcţionarul public respectiv.

“La data de 30 ianuarie 2014, inculpata Ardelean Adriana a dispus ridicarea sechestrului asigurător şi darea în custodie a autovehiculului către Ocolul Silvic Codrii Beiuşului R.A. cu obligaţia de păstrare, până la soluţionarea definitivă a cauzei, în baza unei cereri a reprezentanţilor Ocolului Silvic, fără ca la dosarul cauzei să existe vreo probă care să modifice situaţia de fapt avută în vedere de procuror la data luării măsurii asiguratorii şi fără ca ordonanţa de ridicare a sechestrului să fie motivată”, se arată în comunicatul transmis de procurorii DNA Oradea.

Ridicarea măsurii asiguratorii a fost determinată strict de faptul că, după o perioadă de timp de la momentul aplicării sechestrului, procurorul Gligor Sabău s-a împăcat cu primarul Domocoş, astfel că acţiunile procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuş împotriva acestuia din urmă au fost stopate.
Lucrări fără plată

În perioada 2011 – 2015, Sabău, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuş, a pretins şi primit diferite foloase necuvenite, produse viticole, obiecte de mobilier, diverse servicii de la primarul unei comune, denunţător şi el în cauză, în schimbul cărora magistratul urma să protejeze activitatea infracţională a edilului şi să nu îşi îndeplinească, ori să îşi îndeplinească în mod defectuos, atribuţiile de serviciu ce decurgeau din funcţia deţinută şi prevăzute în lege, constând în conducerea şi coordonarea directă a activităţii Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuş şi implicit activitatea de supraveghere a cercetărilor penale în dosarele aflate în lucru la Poliţia municipiului Beiuş.

“Pretinderea şi primirea foloaselor a fost făcută de magistrat atât pentru ca organele de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuş să nu procedeze la sesizarea din oficiu cu privire la diverse fapte penale comise de edil şi, implicit, de a nu constitui dosare penale faţă de acesta, cât şi pentru a-l favoriza pe primar şi a dispune o soluţie favorabilă faţă de acesta într-un dosar deja existent pe rolul unităţii de Parchet”, susţin procurorii DNA Oradea.

La data de 29 mai 2015, Gligor Sabău, în calitate de prim – procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuş, i-a cerut unui om de afaceri, persoană cercetată penal într-un dosar aflat pe rolul acestei unităţi de Parchet, să efectueze reparaţii la instalaţia de apă a locuinţei magistratului, fără ca acesta din urmă să achite contravaloarea lucrărilor.

În schimbul acestor foloase, urma să-l favorizeze pe omul de afaceri prin tergiversarea cercetărilor şi obţinerea unei soluţii favorabile acestuia, în dosarul penal în care era vizat.

Pe parcursul anului 2015, acelaşi procuror Sabău a realizat lucrări de reabilitare şi modernizare a unei case de vacanţă, aflată în proprietatea sa şi care nu figurează menţionată în declaraţia de avere întocmită de acesta la data de 04.06.2015, depusă ulterior la Consiliul Superior al Magistraturii.