Zecile de milioane ale Mitropoliei Moldovei nu ajung şi pentru plata electricităţii. Prelaţii cer pomană din bani publici pentru curentul electric
0
Reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, unul dintre cele mai profitabile ONG-uri din ţară, vrea ca Primăria Iaşi să îi plătească energia electrică consumată de curtea centrului eparhial de la Iaşi. Solicitarea va fi analizată, miercuri, de consilierii locali din oraş.
Averea raportată la Finanţe de către reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei nu ajunge şi pentru plata curentului electric. Instituţia bisericească a mers cu mâna întinsă către Primăria municipiului Iaşi, cerând ca electricitatea aferentă curţii centrului eparhial din Capitala Moldovei să fie asigurată din bani publici. Cererea privind racordarea la sistemului public de iluminat a fost remisă municipalităţii ieşene la începutul lunii septembrie şi a fost inclusă pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local Iaşi de mâine.
Reprezentanţii Primăriei au întocmit şi o notă de fundamentare în care oferă indicatori economici cu privire la solicitarea mitropoliei. Potrivit actelor ce se vor afla mâine pe masa consilierilor locali, obţinute de „Adevărul”, solicitarea mitropoliei vizează „racordarea la reţeaua de alimentare cu energie electrică a iluminatului public din Municipiul Iaşi, a reţelei de iluminat arhitectural aferentă clădirilor din incinta Centrului eparhial Iaşi şi a reţelei de iluminat exterior din incinta Centrului eparhial Iasi”.
Costurile estimate: 100.000 de lei
În referatul de specialitate întocmit de către reprezentanţii Primăriei se arată că pomana ar urma să fie acordată de municipalitate pentru a fi „puse în valoare” lucrările din cadrul proiectului „Valorificare Turistică a Ansamblului Metropolitan” din Iaşi. „Racordarea celor două reţele la reţeaua de iluminat public a municipiului Iaşi presupune un consum suplimentar de energie electrică a cărei contravaloare ar trebui să fie achitată din bugetul local. Cantitatea de energie electrică estimată a fi consumată de reţeaua de iluminat arhitectural şi reţeaua de iluminat exterior, într-un an, este 208.050,0 Kwh, iar contravaloarea energiei electrice este de 100.548,00 lei”, susţin reprezentanţii Primăriei Iaşi. Aceştia au calculat un preţ mediu de peste 8.300 de lei pe lună pe care ieşenii ar trebui să îl achite pentru prelaţii de la Mitropolie. Costurile cu privire la racordarea şi întreţinerea reţelelor de iluminat ar urma să fie asigurat de către Mitropolie.
Ce spun consilierii locali
Reprezentanţii mitropoliei spun că cererea lor se încadreză în registrul firescului. „Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a refăcut sistemul de iluminare a incintei ansamblului mitropolitan şi a solicitat racordarea la sistemul de iluminat public, asemenea altor monumente cu valoare istorica şi culturală din Iaşi”, a precizat pentru „Adevărul” preotul Gheorghe Mihăilă, purtător de cuvânt al mitropoliei.
Consilierul local Marius Dangă a declarat că nu a decis încă modalitatea în care va vota joi, susţinând că va analiza cu atenţie cererea venită din partea mitropoliei.
„Eu aleg să rămân consecvent cu deciziile anterioare, cum a fost cea din cazul Bibliotecii Centrale Universitare, unde la fel s-a votat pentru iluminat arhitectural. La fel voi vota şi în cazul oricărei alte clădiri care face parte din patrimoniu şi aduce o plus-valoare oraşului. Chiar cred că ar trebui stimulaţi şi reprezentanţii altor instituţii să investească în iluminatul arhitectural”, a spus Dangă.
Acesta a spus însă că are dubii cu privire la solicitarea mitropoliei de a cere asigurarea iluminatului şi în curtea zonei mitropolitane, altul decât cel arhitectural.
Averea Mitropoliei Moldovei
Deşi solicită mila publicului pentru a plăti curentul, reprezentanţii Mitropoliei nu o duc deloc rău cu banii. Potrivit datelor oficiale, instituţia religioasă este cea mai profitabilă organizaţie non-guvernamentală din judeţul Iaşi. Anvergura financiară a MMB reiese cel mai clar din datele pe care unitatea de cult le-a raportat la Ministerul Finanţelor, pentru anul fiscal precedent. Aferent anului 2014, unitatea a raportat venituri totale de 53,6 milioane de lei şi cheltuieli de 46,6 milioane de lei, rezultând un excedent de 7 milioane de lei. Cifrele sunt mai mari decât cele din 2013, atunci când MMB realiza venituri cu 3 milioane de lei mai mici decât în 2014. În fiecare an, interpelaţi de presă cu privire la destinaţia banilor în plus pe care îi raportează, reprezentanţii MMB au invocat redistribuirea lor pentru activităţile specifice pe care le derulează.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
