Ion Creangă şi misteriosul jurământ de sorginte masonică. Un fapt din istoria României cvasinecunoscut poate explica angajamentul parafat în secret

Ion Creangă şi misteriosul jurământ de sorginte masonică. Un fapt din istoria României cvasinecunoscut poate explica angajamentul parafat în secret

Ion Creangă, alături de Alexandru Lambrior, Neculai Culianu şi Nicolae Gane, o parte dintre membrii Societăţii Junimea care au semnat misteriosului jurământ FOTO wikipedia.org

Un document aflat în arhivele Muzeului Literaturii Române Iaşi pune într-o lumină nouă activitatea secretă a lui Ion Creangă, despre care cercetătorii afirmă că este unul dintre puţinii mari oameni de cultură români din secolul al XIX-lea care nu a făcut parte din Masonerie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cercetătorii Muzeului Literaturii Române (MLR) Iaşi au dezvăluit faptul că lucrează la descifrarea unui act misterios descoperit recent în arhivele instituţiei.

Este vorba despre un angajament semnat de mai mulţi membri ai Societăţii literare Junimea, mulţi dintre ei componenţi recunoscuţi ai Francmasoneriei.

„Jur pe onoare şi conştiinţă/ Mă leg pe suflet şi pe Dumnezeu/ Să lucrez din toată inima pentru ridicarea neamului românesc/ Să respect şi să execut toate hotărârile luate de comitetul din care fac parte. Şi să păzesc secret absolut./ Aşa să-mi ajute Dumnezeu şi Sfânta Cruce“, este mesajul scris pe documentul olograf.
 

Jurământul este semnat de 12 mari oameni de cultură moldoveni din secolul al XIX-lea, printre care Neculai Culianu, Nicolae Gane, Alexandru Lambrior, Ion Creangă, A.C. Şendrea, Ioan A. Darzeu, Constantin Corjescu sau D.A. Anghel.

Până în acest moment, angajaţii Muzeului Literaturii n-au reuşit să afle anul în care a fost redactat actul şi nici scopul angajamentului. Ce se ştie cu certitudine este că a fost semnat în intervalul 1875 - 1883. Aceasta deoarece 1875 este anul în care Ion Creangă a fost primit oficial în Societatea Junimea, la recomandarea bunului său prieten Mihai Eminescu, iar în 1883 a decedat unul dintre semnatari, Alexandru Lambrior.



„Popa Smântână“ şi teoria unui act masonic

Prima tentaţie a cercetătorilor ieşeni a fost să creadă că documentul este un jurământ masonic. Este un fapt atestat istoric că majoritatea membrilor „Junimea” au fost membri ai societăţii secrete. Varianta a căzut, însă, deoarece printre semnatari se numără şi Ion Creangă, despre care biografii au stabilit că n-a fost niciodată membru al Masoneriei.

Speculaţiile care încearcă să răstoarne teoria apartenenţei lui Creangă la Loja „Steaua României“ sunt demontate de către cercetătorii de la MLR. „Unul dintre motivele cele mai serioase pentru care nu putem lua în considerare această variantă ţine de principiile de neîncălcat ale societăţii secrete. Masoneria, la vremea respectivă, reprezenta o grupare elitistă. Or, atât Creangă, cât şi Eminescu proveneau din familii modeste: fiu de răzeş, respectiv de căminar. Nu mai vorbesc despre faptul că Francmasoneria nu lucra cu comitete, ci cu loje sau ateliere“, a declarat Dan Jumară, cercetător ştiinţific la Muzeul Literaturii Române Iaşi.

Deşi nu se număra printre masoni, Creangă era apreciat şi respectat de către maeştrii din „Junimea“. Scriitorul, căruia colegii i se adresau, din spirit ludic, cu apelativul „Popa Smântână“, se înscria pe deplin în portretul masonului. Societatea avea o atitudine progresistă, iar Creangă, prin talentul şi deschiderea la nou de care a dat dovadă, putea fi considerat ca „unul de-al lor“.

Acest fapt este atestat într-o afirmaţie făcută de către Horia Nestorescu-Bălceşti, directorul Centrului Naţional de Studii Francmasonice, într-un interviu acordat în 2009: „Mason nu devii, ci te naşti. Vă dau un exemplu de două personaje care au fost masoni geniali, fără a face parte dintr-o lojă. Mihai Eminescu şi Ion Creangă. Pe Eminescu nu l-au acceptat pentru că avea o viaţă boemă, iar pe Creangă pentru că era răspopit. Cu toate acestea, ei erau mai mari masoni ca mulţi alţii“.

Teoria 2: junimiştii şi partidul moderat-liberal

Scriitorul şi publicistul ieşean Liviu Antonesei consideră că documentul are importanţă istorică mare, deoarece pune în lumină aspecte mai puţin cunoscute. „În România nu există o literatură de specialitate bogată în privinţa rolului societăţilor secrete în destinul istoric al ţării. Acest document arată, fără îndoială, ca un jurământ de tip masonic. Eu sunt convins de acest aspect în proporţie de 99,95%. Important este, mai ales, prin faptul că ne arată că ceea ce ştiam noi, la suprafaţă, despre Junimea, era dublat de o activitate dacă nu secretă, atunci cel puţin discretă“, consideră Liviu Antonesei (foto dreapta).

Pe lista semnatarilor se găsesc cel puţin trei nume importante în Masoneria din România. Neculai Culianu (1832 - 1915) a fost matematician şi astronom, membru al Societăţii Junimea şi al Academiei Române, rector al Universităţii din Iaşi (1880 până în 1898), iniţiat în loja masonică „Steaua României“. Nicolae Gane (1838 -1916) a fost scriitor, magistrat, avocat şi om politic, ministru, membru fondator al Societăţii Junimea, membru al Academiei Române, iniţiat în loja masonică „Steaua României“. Alexandru Lambrior (1845 - 1883) a fost filolog şi profesor, membru al Societăţii Franceze de Lingvistică, al Societăţii Junimea şi membru corespondent al Academiei Române, venerabil al unei loji masonice din Iaşi.

Istoricul ieşean Cătălin Turliuc consideră că subiectul documentului misterios a fost abordat în stil uşor senzaţionalist. Din punctul acestuia de vedere, jurământul trebuie legat strict de pasiunile politice ale junimiştilor. Un fapt istoric foarte puţin cunoscut, atestat printr-un studiu al regretatului istoric Gheorghe Platon, este acela că membrii Societăţii Junimea au avut o tentativă de înfiinţare la Iaşi a unui nou partid politic chiar în intervalul 1875 - 1876.

Elita Iaşiului suferea la vremea respectivă, aşa cum suferă şi în prezent, de complexul faţă de capitala Bucureşti. „Există documente în arhivă de la şedinţe ale Partidului Conservator prezidate la Iaşi chiar de către P.P. Carp, în care oamenii politici locali se plâng de reprezentarea politică foarte slabă la Bucureşti. În 1875 a existat o tentativă, care a durat peste un an, de înfiinţare a unui partid moderat-liberal. Din acest document poate rezulta că acest comitet de iniţiativă a dorit să lucreze în subteran“, a explicat istoricul Cătălin Turliuc, profesor la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi.

Secretomania junimiştilor poate fi explicată de faptul că, la momentul respectiv, în anul 1875, la guvernare se afla Partidul Conservator. Proiectul noului partid a fost abandonat, în cele din urmă. Profesorul Turliuc consideră că influenţa Masoneriei în luarea unor decizii vitale pentru România a scăzut mult după 1860. În cadrul unui mare congres al organizaţiei care a avut loc la Geneva, în 1875, marii maeştri au hotărât ca Masoneria să nu se mai implice în politică şi în religie.

Legăturile dintre Junimea şi Masonerie

Junimea a fost un curent cultural şi literar, dar şi o societate culturală înfiinţată la Iaşi în anul 1863, de către marele om de cultură Titu Maiorescu. „...Am izbutit, în fine, să adun în jurul meu, într-o unitate, cele mai viabile elemente din Iaşi: Rosetti, Carp, Pogor, acum şi Negruzzi ...; alcătuim o societate bazată pe principii de încetăţenit“, îi scria Maiorescu surorii lui, la începutul anului 1863.

Scopul principal şi generos al junimiştilor a fost să inoveze în toate domeniile de cercetare şi să ridice nivelul intelectual al maselor. „Să fi fost membru al Societăţii Junimea nu este ce se înţelege astăzi prin acest concept. Adică nu aveau legitimaţie şi indemnizaţia plătită la zi. Se întâlneau prin diverse locuri din Iaşi, la Nicolae Gane, Iacob Negruzzi sau la Vasile Pogor şi făceau lecturi publice, traduceri de texte noi. De numele Junimea se leagă o mulţime de inovaţii în cultura română. De exemplu, primul sistem filosofic închegat românesc, al lui Vasile Conta“, explică cercetătorul ieşean Dan Jumară. 

Masonii ieşeni, influenţi până în 1875

Titu Maiorescu este cel care a cultivat şi promovat scriitori precum Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ioan Slavici sau Ion Creangă. Majoritatea membrilor societăţii făceau parte din Loja Masonică „Steaua României“, înfiinţată la Iaşi, despre care s-a scris că număra, la un moment dat, în jur de 150 de „fraţi“.

Aceştia făceau parte din elita capitalei Moldovei şi şi-au exercitat benefic puternica influenţă de care dispuneau.

Capacitatea masonilor de a determina alocarea de resurse financiare atât pe plan local, cât şi la Bucureşti, a făcut ca Iaşiul să devină principalul centru cultural al României. Masonii ieşeni şi-au pierdut din influenţă după 1875, iar societatea, reprezentată în special prin publicaţia „Convorbiri literare“, şi-a pierdut din strălucire în perioada interbelică. De facto, Societatea Junimea mai există şi astăzi, însă se zbate în anonimat şi în acţiuni controversate.

În 2007, de exemplu, primarul PSD-ist de Iaşi, Gheorghe Nichita, a fost făcut membru de onoare al societăţii, în condiţiile în care activitatea literară a acestuia este cvasi-inexistentă. ;

Controversata fotografie rară a lui Creangă

La sfârşitul lunii trecute, departamentul de comunicare al Muzeului Literaturii Române Iaşi mediatiza faptul că, în arhivele instituţiei, a fost descoperită o fotografie inedită reprezentându-l pe scriitorul Ion Creangă (foto jos).

Este vorba despre o ferotipie realizată la Slănic Moldova în anul 1885, când Ion Creangă se afla acolo pentru tratament. Scriitorul apare în imagine alături de A.C. Cuza şi de N.A. Bogdan.

Ulterior, oameni de cultură ieşeni au atras atenţia că fotografia nu era inedită, ci chiar extrem de cunoscută în mediile cercetătorilor care s-au ocupat de viaţa lui Ion Creangă.

„Fotografia se află din 1972 în patrimoniul Muzeului Literaturii Române, cu exact însemnările de pe verso. Dar e cunoscută din 1909, când a apărut în revista «Şezătoarea». Din perioada interbelică şi până astăzi (G. Călinescu, Leca Morariu, Ion Arhip – cel care a achiziţionat fotografia pentru Muzeu, C. Parascan, subsemnatul Daniel Corbu ş.a.) au folosit/ folosim la reeditările operei şi în studiile critice, în toate iconografiile, această fotografie“, a dezvăluit scriitorul Daniel Corbu, un angajat al MLR Iaşi aflat în conflict cu managerul Dan Lungu.

Mai puteţi citi:

Fotografie de colecţie cu scriitorul Ion Creangă, datată în 1885, descoperită recent la Muzeul Literaturii din Iaşi

FOTO Şcoala de bune maniere literare, proiect cultural unic în România, cu titulari de curs precum Emil Brumaru, Florin Lăzărescu sau Oltiţa Cîntec

citeste totul despre: