Toackerii. 100 de studenţi creştin-ortodocşi au bătut toaca într-o rezervaţie naturală, deranjând sute de turişti. „În toată ţara facem asta“

Membrii ASCOR Cluj obişnuiesc să bată toaca, şi se mândresc cu asta, chiar şi în zonele declarate rezervaţii naturale FOTO Adevărul/ASCOR

Un grup de studenţi ai Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi din Cluj s-a manifestat zgomotos, în inima muntelui Ceahlău, în plină rezervaţie naturală. Tinerii au bătut toaca aproape continuu 10 ore, deşi legea interzice explicit manifestările zgomotoase în rezervaţiile naturale.

Liniştea de pe munte sau din rezervaţiile naturale este adesea perturbată de membrii Studenţilor Creştini Ortodocşi (ASCOR) Cluj care, de un an şi jumătate, obişnuiesc să efectueze pelerinaje, inclusiv în zone montane, cu o toacă după ei. Membrii acestei asociaţii religioase obişnuiesc ca, în timpul pelerinajelor pe care le parcurg, să bată toaca, ignorând astfel normele legale privind tulburarea liniştii şi ordinii publice, precum şi regulile din rezervaţiile naturale, unde manifestările zgomotoase sunt explicit interzise.

Cu toaca în inima muntelui

Ultima „ispravă“ de acest gen a membrilor ASCOR a avut loc weekendul trecut, atunci când un grup de aproximativ 100 de persoane a mers într-un pelerinaj în Masivul Ceahlău, din judeţul Neamţ. Studenţii creştin-ordodocşi s-au cazat în staţiunea Durău şi au pornit pe traseu sâmbătă, 27 august, zi în care, potrivit reprezentanţilor Parcului Naţional Ceahlău, alţi peste 600 de turişti au urcat muntele concomintent cu membrii ASCOR.

Tinerii din Cluj au purtat asupra lor cruci mari din lemn, dar şi icoane pe care şi le-au legat la gât. Singurul lucru care i-a deranjat însă pe cei mai mulţi dintre turişti a fost obiceiul studenţilor ASCOR de a bate toaca atunci când sunt în pelerinaj. Grupul de turişti a început urcarea pe munte prin zona Fântânele, timp în care toaca studenţilor clujeni se auzea strident.

„Să lase muntele liber“

Pe drumul lor prin Parcul Naţional Ceahlău, grupul de la ASCOR s-a întâlnit şi cu doi jandarmi montani. Atât turiştii care au sesizat ziarul „Adevărul“, cât şi autorităţile au precizat însă că nimeni nu a fost sancţionat, deşi regulamentul zonei prevede că „pe teritoriul Parcului Naţional Ceahlău este strict interzisă perturbarea liniştii“. Ulterior, clujenii au mers până la Vârful Toaca (1904) din masivul Ceahlău, bătând toaca inclusiv în zona periculoasă de urcare pe vârful amintit.

Masivul Ceahlău este una dintre cele mai frumoase zone montane din ţara noastră, zona fiind protejată de lege FOTO Adevărul

Alina Mihai, o ieşeancă prezentă sâmbătă pe acelaşi traseu cu al studenţilor ASCOR, s-a arătat revoltată de faptul că relaxarea sa de pe munte a fost perturbată de sunetul strident al toacei studenţilor clujeni. „Urc pe Vârful Toaca atunci când vreau să fug de zgomotul oraşului. Vreau să mă bucur de liniştea pădurii, de aerul curat şi muntele îmi oferă din plin toate astea. Experienţa din acest weekend a fost una traumatizantă. Erau omiprezenţi şi nu am făcut altceva decât să încerc să fug de ei, dar nu am reuşit. Zgomotul de toacă batută e ca picătura chinezească şi imaginaţi-vă cum e să-l auzi încontinuu, timp de 10 ore“, a spus tânăra. Ea a mai precizat că studenţii ASCOR nu au obosit în tot acest timp, deoarece „erau 100 de persoane“, iar toaca era bătută cu rândul de mai mulţi dintre ei.

„Am fost hăituiţi de acest sunet macabru, le simţeam respiraţia în ceafă şi nu mă puteam gândi decât că ăsta era drumul meu spre moarte anunţat de toaca bătută fără încetare. Trebuie să înceteze cu această «tradiţie», să se închidă în biserici să se roage cât vor ei, să se îngroape sub tone de icoane însă să lase muntele liber“, a mai spus, revoltată, Alina Mihai.

Şeful Parcului Ceahlău: „Doamne fereşte!”

Un alt tânăr prezent pe traseu ne-a relatat că, la un moment dat, unul dintre turişti le-ar fi spus studenţilor creştin-ortodocşi că ar trebui să respecte şi celalte persoane care urcă pe munte, moment în care una dintre tinere a spus că „o să transmită mai departe”. „E lesne de înţeles că atunci când mergi la munte, mergi pentru a te relaxa, pentru a te deconecta de urban şi a profita de natură. Sunetul permanent de toacă nu îţi permite în niciun caz să faci aceste lucruri. Sper doar ca experienţa prin care am trecut să nu se mai repete şi ca autorităţile să ia măsuri atunci când se impune. Aici nu vorbim de o polemică religioasă, ci de respectarea unei reguli şi atât. În acea zonă nu ai voie să faci zgomot. Punct!”, ne-a spus şi Andrei Zanfir, un alt tânăr care a mers pe traseul din Masivul Ceahlău, sâmbătă.

În regulamentul Parcului Naţional Ceahlău, elaborat de autorităţi în 2015, se menţionează explicit că tulburarea liniştii în acea zonă este „strict interzisă“. Acest fapt a fost confirmat pentru „Adevărul“ şi de Cătălin Gavrilescu, directorul Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău, din judeţul Neamţ. După ce a fost sesizat de reporterii noştri, acesta a precizat că se va interesa şi că va lua măsurile care se impun. Întrebat dacă există varianta ca un grup să primească autorizaţie să bată toaca în zona protejată sau să se manifeste zgomotos în orice fel, Gavrilescu a reacţionat: „Nu, Doamne fereşte, nu se poate autoriza aşa ceva“.

„Noi nu am primit o sesizare în sensul acesta, însă e posibil să se fi întâmplat, o să mă interesez. În trecut nu am mai avut sesizări de genul acesta. În tot perimetrul parcului este strict interzisă manifestarea zgomotoasă. Nu există niciun fel de derogări, cu atât mai mult dacă au fost 100 de persoane. Dacă a fost grup organizat, înseamnă că cei care au organizat drumeţia cunosc regulile unei arii protejate. nu pot face aşa ceva. O să mă interesez unde au fost cazaţi şi o să iau măsuri“, a promis Gavrilescu.

Reacţia ASCOR

Reprezentanţii ASCOR au refuzat, la solicitarea „Adevărul“, să precizeze dacă grupul de pelerini a avut acceptul autorităţilor de a bate toaca în rezervaţia naturală. Bogdan Dincă, preşedintele ASCOR Cluj, ne-a cerut, în primă fază, să îi punem la dispoziţie dovezi că membrii organizaţiei ar fi fost zgomotoşi pe traseu. În timpul discuţiei, însă, Dincă a precizat că bătutul toacei e un obicei al membrilor asociaţiei, în timpul drumeţiilor, şi că acest lucru se întâmplă de aproximativ de un an şi jumătate.

„Noi am fost peste tot prin ţară şi nu s-a întamplat niciodată aşa ceva (n.r. - să fie reclamaţii). Adică nu s-a întamplat din partea localnicilor. Faptul că vin nişte reclamaţii din partea unor turişti, care nu sunt localnici, nici măcar nu ştiu cât de adevărat poate fi“, a spus Dincă. Întrebat dacă pe toate traseele colegii săi bat toaca, Dincă a spus că da. „În toată ţara, de un an şi jumătate, se merge şi peste tot este aceeaşi structură a pelerinajului. Din partea oamenilor nu am primit decât răspunsuri pozitive şi chiar aprecieri, deci nicidecum asemenea reactii. Oricum, pe acele culmi, foarte abrupte, nici măcar nu cred că s-a putut efectiv bate toaca. Toaca s-a putut bate pe traseele unde s-a putut merge mai drept“, a spus Dincă.

Membrii ASCOR Cluj obişnuiesc să plece în drumeţii cu cruci de lemn asupra lor FOTO ASCOR

El a adăugat că bătutul toacei pe traseu „nu este o manifestare, ci un pelerinaj”. „În acea zonă unde s-a făcut acest pelerinaj se practică. Pentru noi este pentru prima dată când mergem acolo. În acea zonă se organizează mai multe pelerinaje. Ar trebui ca acea administraţie să pună un panou cu un regulament specific. Adică aici nu aveţi voie cu activităţi sonore. Pentru că nu ai de unde să ştii, e un subiect foarte vast“, a spus Dincă. Potrivit site-ului ASCOR Cluj, Bogdan Dincă organizează şi un atelier gratuit în care tinerii învaţă să bată toaca.