Fisuri în Palatul Culturii, la un an de la restaurarea de 23 de milioane de euro. Constructor: „Au fost şi cutremure...”

Palatul Culturii este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Iaşi FOTO Ionuţ Benea

Zeci de fisuri  au apărut pe pereţii interiori şi exteriori ai Palatului Culturii din Iaşi, la un an după ce monumentul istoric, considerat simbol al oraşului, a fost redat publicului. Fisurile descoperite la clădire sunt de mică dimensiune şi, spun administratorii clădirii, nu afectează în niciun fel structura de rezistănţă a construcţiei.

Problemele tehnice apar în condiţiile în care Palatul Culturii reprezintă una dintre cele mai importante investiţii realizate  în ultimii ani în Iaşi, costurile cu renovarea şi restaurea sa ridicându-se la aproximativ 23 de milioane de euro. 

În prezent, lucrarea de la palat, care s-a întins pe un deceniu, se află în perioada de garanţie, stabilită la doi ani de la finalizarea restaurării. Din acest motiv, reprezentanţii Complexului Muzeal Moldova au precizat că toate costurile care vor apărea cu remedierea fisurilor descoperite la Palatul Culturii vor fi suportate de constructor: firma ieşeană Iasicon. „Periodic, inclusiv în prezent în perioada de garanţie, au loc şedinţe de comandament la care participă personal tehnic atestat din partea proiectantului general, a constructorului şi a beneficiarului. În cadrul acestor şedinţe, specialiştii au constatat că fisurile sunt de su­prafaţă, că ele nu sunt cauzate de probleme structurale şi nu pun în pericol clădirea, resursa umană sau patrimoniul existent aici”, au precizat reprezentanţii Palatului Culturii.

Contactat telefonic de reporterul „Adevărul”, patronul Iasicon, Titel Sinescu, a precizat: „Sunt niste fisuri de suprafaţă. Noi vom merge maine (n.r. joi) şi vom vedea metru cu metru şi ulterior vom emite un punct de vedere. E o clădire mare, au fost şi cutremure, poate fi şi contracţia mortarului, însă e o problemă curentă, nu e prima dată când apar chestiuni de genul acesta şi nu e nimic grav. Lucrarea e în garanţie până la anul, noi vom remedia toate aceste probleme.”

Una dintre fisurile care au apărut pe pereţii Palatului Culturii FOTO Ziarul de Iaşi 

Discuţia despre reabilitatea Palatului Culturii din Iaşi a început încă din 2005, fiind demarate de către Casa Regală. Primii bani publici, 3 milioane de lei, au venit în 2006 şi ar fi trebuit folosiţi pentru proiectare. Fondurile au fost utilizate, însă, la momentul respectiv în alte scopuri aşa că lucrările efective avea să înceapă abia în 2008, atunci când Ministerul Culturii a acordat 7,8 milioane de euro. În 2012, constructorul a sistat lucrările din lipsă de fonduri. Restaurarea s-a reluat în 2014, atunci ministerul a mai alocat 15,8 milioane de euro. Lucrările s-au finalizat în 2016, an în care şi clădirea a fost redată circuitului public. Un bilet întreg pentru vizitarea Palatului Culturii este de 40 de lei, redus la jumătate pentru pensionari şi cu 75% pentru elevi şi studenţi.

Reacţia Ministerului Culturii

Într-un răspuns oficial, reprezentanţii Ministerului Culturii au precizat că recepţia la terminarea lucrărilor la Palatul Culturii Iaşi a fost efectuată la 04.02.2016, de Comisia de recepţie alcătuită din reprezentanţii investitorului, beneficiarului direct, Poliţiei Iaşi, Inspectoratului Judeţean în Construcţii Iaşi şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi şi cu participarea reprezentanţilor proiectantului, constructorului şi Direcţiei Judeţene de Cultură Iaşi.

Ministerul de resort continuă şi precizează că, recepţia finală se va face după o perioadă de doi ani de la data recepţiei la terminarea lucrărilor şi că în tot acest interval, clădirea se află în garanţie.

„Investiţia s-a realizat respectând întocmai proiectul tehnic avizat de organismele abilitate, iar investitorul a luat măsurile necesare pentru ca toate neajunsurile constatate pe parcursul perioadei de garanţie să poată fi remediate. Cu privire la aspectele prezentate în presă, menţionăm că am luat act de situaţia semnalată şi precizăm că în acest moment se expertizează fisurile apărute, urmând ca acestea să fie reparate de constructor în termenul prevăzut ca perioadă de garanţie, respectiv până la 04.02.2018. Amintim că perioada de garanţie a lucrărilor are inclusiv rolul de a permite urmărirea comportării clădirii în timp, de a observa şi corecta eventualele vicii ce pot apărea după finalizarea investiţiei.Tocmai de aceea, conform prevederilor contractuale, recepţia finală se face la interval de doi ani de la data recepţiei la terminarea lucrărilor, timp în care constructorul efectuează reparaţiile pe propria cheltuială, nefiind astfel pasibil de aplicarea vreunei sancţiuni pecuniare. În caz contrar, achizitorul va recupera costul reparaţiilor prin reţinerea contravalorii acestora din valoarea garanţiei de bună execuţie, constituită de constructor conform contractului. Din datele de care dispunem până în prezent, putem afirma, fără a avea însă informaţii tehnice asumate prin documente oficiale, că fisurile apărute sunt, probabil, de suprafaţă, rezultate în urma unui proces de adaptare a structurii şi arhitecturii impresionante a palatului la intervenţiile realizate.Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale acordă o atenţie deosebită situaţiei survenite şi va face diligenţele necesare pentru a determina fără echivoc cauzele aspectelor semnalate, cât şi pentru a le corecta în condiţiile contractuale mai sus amintite”, se arată în răspunsul remis de către Ministerul Culturii.