Cum îşi sărbătorea Nicolae Ceauşescu ziua de naştere. Mărturii despre locul în care erau depozitate cadourile

Cum îşi sărbătorea Nicolae Ceauşescu ziua de naştere. Mărturii despre locul în care erau depozitate cadourile

Nicolae şi Elena Ceauşescu la o petrecere

Fostul dictator avea parte de petreceri naţionale opulente dedicate zilei sale de naştere, fiind omagiat public de ziarele de propagandă comuniste, dar şi de elevi, muncitori sau membrii loiali de partid.

Ziua de 26 ianuarie de dinainte de căderea comunismului se transforma anual într-o sărbătoare naţională de mare amploare dedicată lui Nicolae Ceauşescu. În şcolile, fabricile sau sediile judeţene de partid ziua dictatorului se celebra mai amplu decât Mica Unire, sărbătorită cu doar două zile înainte.

Ceauşescu s-a născut pe 23 ianuarie 1918, însă în acte venirea sa pe lume a fost înregistrată în localitatea Scorniceşti pe 26 ianuarie. După ce acesta a devenit conducătorul suprem al României socialiste, toate clasele sociale, în special cea muncitorească, încerca să îşi arate aprecierea pentru dictator.

Mărturiile din perioada comunistă arată că în ziua de 26 ianuarie majoritatea ziarelor româneşti aveau pe prima pagină mesaje de felicitare pentru dictator, iar în şcoli sau sediile instituţiilor se organizau manifestări prin care Ceauşescu era felicitat. Cei mai buni meşteri din fabrici lucrau la cadouri speciale care aveau să fie înmânate dictatorului.



Acesta nu punea însă mare preţ pe cadourile venite din teritoriu, multe dintre ele nefiind folosite niciodată, potrivit celor care l-au cunoscut. Într-un interviu acordat 9am.ro, Camil Roguschi, arhitectul lui Ceaşescu, povestea ce se întâmpla cu multe dintre cadourile primite pe 16 ianuarie. „Le adunam pe toate în nişte depozite din strada Molière. Erau fotolii, canapele - disparate -, covoare pe care scria, din ţesătură câte ceva de genul «Să ne trăiţi, tovarăşe Nicolae Ceauşescu!». Deci, inutile. În ultimul timp, se ajunsese la decizia ca arhitecţii să scrie la judeţe cam ce cadou să pregătească, ataşându-le uneori şi schiţa de model. Noi lucram la atâtea palate şi aveam nevoie de mobile, dar cele primite de ziua lui Ceauşescu erau inutilizabile. Nici tablourile nu se puteau folosi, fiindcă îi reprezenta pe ei doi sau numai pe el”, spunea Roguschi, pentru sursa citată. Arhitectul s-a stins din viaţă în 2012, la 87 de ani.

Poezii intonate în şcoli

Pe lângă manifestările din instituţii erau organizate spectacole artistice, iar comitetele judeţene al Partidului Comunist realizau rapoarte cu privire la anii precedenţi, toate incluse în materiale pozitive publicate de presa de presa de propagandă. „Date fiind condiţiile atmosferice şi perioada anului în care Ceauşescu îşi serba ziua, atunci se programau etapele de masă ale Festivalului Cântarea României. Era o ocazie de a-l omagia pe preşedinte prin tot felul de spectacole”, spunea pentru „Adevărul” Constantin Bostan, fost director al Bibliotecii Judeţene GT Kirileanu din judeţul Neamţ.

Un elev din Braşov, Ioan Mitran, a detaliat modul în care se sărbătorea în şcoli ziua de 26 ianuarie. „Întotdeauna la începutul orelor trebuia să intonăm imnul. În 26 ianuarie însă se citeau poezii închinate lui Ceauşescu. Noi elevii trebuia să venim cu cravată şi fiecare aveam de citit câte o strofă. Înainte de asta trebuia să îi urăm La mulţi ani. Ţin minte că în clasa a XI-a profesoara de română chiar ne-a spus ca fiecare dintre noi să îi scriem urări speciale pe care le va trimite apoi la Bucureşti. La vremea aceea ni se părea important, dar acum mi se pare de-a dreptul stupid. Ştiu că am scris şi eu o poezie. M-am inspirat de prin nişte cărţi de la Bibliotecă. Am scris ceva de genul: „La mulţi ani, fiu iubitor, fiu al marelului popor. Să ne trăieşti mult şi bine c-a avem mare nevoie de tine. Republica te iubeşte şi cu drag azi te sărbătoreşte“. Profesoarei i-a plăcut mult şi a apărut şi Drum Nou poezia mea“, a povestit Ioan Mitran.



 

citeste totul despre: