Ce reprezintă PM2.5, cel mai periculos indice de poluare posibil în marile oraşe. Valorile mult peste limita admisă detectate într-un cartier teoretic „verde“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un cercetător a prezentat măsurătorile privitoare la poluare pe care le-a făcut în cele mai mari cartiere ale oraşului Iaşi. A reieşit că o zonă teoretic "verde" are pulberi în suspensie de două ori mai multe decât limita maximă atinsă.

Conf. dr. Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică a Universităţii „Al. I. Cuza“, cercetător în cadrul Laboratorului de Optica Atmosferei, Spectroscopie şi Laseri LOA-SL, a făcut luni seară, 12 februarie, în jurul orei 21.00, mai multe măsurători vizând calcularea nivelului de poluare din oraşul Iaşi. După testele din teren, cadrul didactic a transmis pe contul personal de Facebook: „Tătăraşi- cea mai poluată zonă din Iaşi, după Ezăreni“. 

Acesta a făcut măsurători în zonele Podu Roş, Şoseaua Nicolina, Bulevardul Nicolae Iorga, Podul de Piatră şi a concluzionat: „În general, valori aproape de două ori peste limita maximă pentru tot oraşul“. Cadrul didactic a adăugat: „Nu recomand sportul sau plimbările în astfel de condiţii. Sunt valori mari de PM2.5, cele mai periculoase. Reamintesc, sunt făcute studii riguroase care demonstrează că expunerea pe termen lung la astfel de particule creşte riscul atacurilor cerebrale cu până la 30%“. Cartierul Tătăraşi este recunoscut printre ieşeni drept unul dintre cele mai curate din oraş.

PM2.5 reprezintă indicatorul tehnic pentru cele mai periculoase pulberi în suspensie (fire de praf) detectabile în aer în special în oraşele mari. „2.5“ se referă la dimensiune şi indică o particulă de maxim 2.5 microni. Spre deosebire de pulberile mai mari, încadrate la PM10 (adică particule cu o dimensiune de minim 10 microni), pulberile din categoria PM2.5 pătrund adânc în plămâni, sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacţie a sistemului imunitar. Mai precis, celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare.

Cum nu reprezintă bacterii, sistemul imunitar nu le poate "ucide", iar rezultatul reprezintă o inflamaţie permanentă a ţesutului pulmonar. De regulă, aceste pulberi conţin şi substanţe active, care generează un proces de îmbolnăvire a plămânilor similar celui cauzat de fumat sau de îmbătrânire. Expunerea pe termen lung la poluarea cu particule fine creşte mortalitatea şi riscul de boli cardiovasculare.

Acest tip de particule provin din praful de pe stradă, noxele de la centrale termice şi industriale, combustia de orice fel, trafic sau şantiere neprotejate.

Datele colectate în Iaşi sunt cu atât mai alarmante cu cât, în recentul raport al Agenţiei pentru Protecţia Mediului aferent lui 2017, se arată că anul trecut au fost înregistrate 163 de depăşiri a particulelor în suspensie PM10, respectiv praf.

Primăria Iaşi este obligată să întocmească un plan de calitate a aerului, iar documentul care este acum în dezbatere publică a fost respins de mai multe ori de instituţiile de mediu avizate, fapt taxat de prefectul Marian Şerbescu, la prezentarea raportului pe 2017 de la Agenţia de Mediu. „Sunt trei oraşe cu probleme, respectiv Iaşi, Braşov şi Bucureşti. Între timp însă, Braşov şi Bucureşti au luat măsuri şi au rezolvat din probleme, însă Iaşiul riscă procedura de infrigement şi nu este normal ca cetăţenii oraşului să respire un aer poluat. Solicit Primăriei Iaşi să trateze cu foarte mare seriozitate acest Plan de calitate a aerului şi să găsească soluţii concrete. Din punctul meu de vedere este inadmisibil ca planul să fie respins până acum de 6 ori. Probabil că nu se tratează cu seriozitate această problemă. Soluţii sunt şi le-am discutat în nenumăratele comisii împreună cu toate instituţiile implicate”, a transmis prefectul de Iaşi, Marian Şerbescu.


Potrivit Planului de calitate a aerului realizat de Primăria Iaşi în vederea reducerii emisiilor de particule în suspensie PM10, reiese că cele mai afectate cartiere de poluare sunt Păcurari, Alexandru cel Bun, Centru, Socola – Nicolina, Galata, Frumoasa şi Tudor Vladimirescu, în aceste zone fiind şi cei mai mulţi locuitori ai oraşului. „Emisiile de particule în suspensie (PM10) pe teritoriul municipiului Iaşi sunt eliberate în atmosferă în special în zonele urbane (zone locuite) şi pe platformele industriale. Odată eliberaţi în aer, poluanţii, datorită fenomenului de dispersie, pot fi transportaţi în zone diferite funcţie de condiţiile meteorologice prezente. Combinaţia nefavorabilă dispersiei, condiţiile meteorologice, topografia regiunii şi concentraţiile poluanţilor pot să ducă ladepăşirea valorilor limită, cu efecte asupra stării de sănătate umană“, se arată în Planul de calitate a aerului.

Totodată, potrivit documentului, 62% din reţeaua totală de drumuri publice din municipiu este expusă poluării potenţiale cu particule în suspensie.

Principalele cauze care determină poluarea sunt traficul auto, în special traficul greu, încălzirea rezidenţială, zeci de mii de apartamente fiind încălzite cu centrale termice, şi şantierele în construcţie. Pe lângă aceste trei cauze mai sunt menţionate: creşterea populaţiei cu domiciliul în municipiul Iaşi, scăderea calitativă a spaţiilor verzi, în special din cauza parcării maşinilor, creşterea temperaturii medii anuale înregistrate în ultimii ani, dar şi starea precară a tramei stradale pe anumite sectoare ale municipiului Iaşi, relieful oraşului- în special prin valea Bahluiului.
 
Ce măsuri au fost propuse şi dacă au fost cotestate puteţi citi AICI

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite