Ziua patrimoniului mondial a fost celebrată: şase cetăţi dacice se află pe lista monumentelor UNESCO

O sărbătoare inedită are loc în 16 noiembrie. Copiii au fost invitaţi să afle povestea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei şi a modului în care trăiau strămoşii noştri, cu ocazia Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO, organizată de Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice Hunedoara.

Zeci de copii au fost invitaţi miercuri, la Centrul Cultural din Deva, să celebreze o zi specială dedicată cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, Ziua Patrimoniului UNESCO, organizată de Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice Hunedoara.

Elevii mai multor şcoli au aflat de la muzeografi şi de la membrii Asociaţiei Terra Dacica Aeterna povestea monumentelor antice şi modul cum trăiau şi luptau dacii şi romanii.

La 16 noiembrie 1972, la Paris, în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural.

Data de 16 noiembrie a fost aleasă ca Ziua Patrimoniului Mondial, iar în România ea a fost adoptată din 2013.

Şase cetăţi dacice au fost incluse în anul 1999 în patrimoniul UNESCO: Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Costeşti - Cetăţuie, Luncani - Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna. Cinci dintre ele se află în judeţul Hunedoara, în Munţii Orăştiei.

Conform standardelor UNESCO, cele trei criterii care au stat la baza deciziei de a introduce, în anul 1999, în Patrimoniul Mondial aşezările din Munţii Orăştiei au fost:

• Cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice.
• Cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos.
• Cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa. Dintre cele şase cetăţi recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costeşti Cetăţuia, Piatra Roşie, Costeşti Blidaru şi Băniţa se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, iar cetatea Căpâlna este în judeţul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Semnal de alarmă pentru cetăţile dacice: autorităţile sunt acuzate că au ascuns adevărul la UNESCO despre starea lor

O mulţime de date false despre situaţia cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei au fost introduse în raportul trimis la UNESCO, astfel că adevărul despre starea aşezărilor antice, a fost ascuns, susţine arheologul dr. Aurora Peţan. În schimb, au fost omise problemele legate de căutătorii de comori care au devastat siturile şi de degradarea acestora.

Legătura tainică dintre Sarmizegetusa Regia şi Mănăstirea Prislop. De ce urcă pelerinii lui Arsenie Boca în situl antic

Fiecare sărbătoare religioasă aduce un mare număr de turişti la Sarmizegetusa Regia, iar mulţi dintre ei urcă în situl fostei capitale dacice, după ce mai întâi au vizitat Mănăstirea Prislop. De Sfânta Maria, Sarmizegetusa Regia a înregistrat un record de vizitatori.

VIDEO Răzbunarea naturii din tărâmul dacilor: drumul Sarmizegetusei Regia a fost devastat, iar accesul maşinilor a fost interzis. Sute de turişti urcă pe jos

Inaugurată în luna mai a acestui an, şoseaua spre Sarmizegetusa Regia - unul dintre cele mai importante situri istorice ale României - a fost devastată de viituri. Nu este prima dată când drumul recent modernizat cade victimă naturii dezlănţuite. Pagubele sunt importante, iar turiştii vor fi nevoiţi în următoarea perioadă să urce pe jos, spre sit.

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice

Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.

Misterul matriţei bijutierului dac din Sarmizegetusa Regia va fi spulberat. Piesa unică în lume va fi expusă la Deva

Matriţa dacică scoasă la iveală de furtuna din noaptea de Sânziene, în urmă cu doi ani, în Sarmizegetusa Regia, va fi expusă marţi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Piesa este considerată un obiect unic şi foarte valoros, care poate oferi amănunte importante despre viaţa strămoşilor noştri, care au locuit în cetăţile dacice.