VIDEO Reacţia localnicilor de la poalele cetăţii dacice Piatra Roşie, neglijaţi de autorităţi: au reparat singuri un drum judeţean devenit impracticabil
0Un drum judeţean spre cetatea dacică Piatra Roşie, monument UNESCO, devenit aproape inaccesibil în ultimele săptămâni din cauza gheţii şi a gropilor, a fost curăţat şi reparat de localnici şi de angajaţii unei pensiuni, care au renunţat să aştepte intervenţia Consiliul Judeţean Hunedoara la solicitările de a interveni în sprijinul lor.
După ce au aşteptat în zadar intervenţia Consiliului Judeţean Hunedoara la solicitările de reparare a Drumului Judeţean 668A din zona cetăţii dacice Piatra Roşie, câţiva localnici din satul Alun şi angajaţi ai unei pensiuni au hotărât să acţioneze singuri. Înarmaţi cu topoare şi lopeţi, cu pietriş şi material antiderapant, oamenii au curăţat şi reparat mai multe porţiuni ale drumului judeţean pe care circulaţia maşinilor a devenit aproape imposibiă în ultimele săptămâni, din cauza gropilor şi a gheţii.
„Spuneai că ai nişte drumuri la care va trebui să intervii cu prioritate. Uite, noi avem deja o echipă specializată, care a intervenit pe drumul tău DJ 668A (ăla care nu e printre priorităţi, dar duce la un monument UNESCO), pentru că nu se mai putea circula şi eram complet blocaţi în fundul văii. Iar vouă nu vă pasă chiar deloc. Spargem gheaţa, împrăştiem antiderapant, facem tot ce e necesar ca să poată circula o maşină pe drumul tău. Îţi putem pune echipa la dispoziţie cu încredere pentru <<priorităţile>> tale”, a fost mesajul reprezentanţilor pensiunii, publicat pe pagina de Facebook, după ce localnicii au decis să nu mai aştepte intervenţia Consiliului Judeţean Hunedoara pentru repararea drumului.
Dezastrul de pe drumul judeţean
Zilele trecute, localnicii au transmis sesizări Consiliului Judeţean Hunedoara, cu privire la starea dezastruoasă a drumului judeţean 668 A, spre cetatea dacică Piatra Roşie.
Potrivit reprezentanţilor pensiunii, CJ Hunedoara a răspuns că tronsonul nu se află printre priorităţile din 2017, în ce priveşte planurile de modernizare, pentru că nu deserveşte comunităţi mari şi nu înregistreză o afluenţă ridicată de vizitatori.
Drum judeţean spre cetatea Piatra Roşie curăţat de localnici
Cetate din patrimoniul UNESCO
Piatra Roşie, susţin istoricii, a fost construită în vremea regelui Burebista, în urmă cu peste două milenii.
Fortăreaţa a dominat Platoul Luncanilor timp de un secol şi jumătate, fiind distrusă apoi de legiunile romane, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. După ce a fost nimicită, ruinele ei au rămas peste veacuri, fără ca nimeni să le mai reclădească vreodată.
În Piatra Roşie au fost descoperite mai multe discuri din tablă de fier, împodobite cu reprezentări ale unor animale, despre care arheologii susţineau că erau scuturi de parade. Primul a fost scos la iveală în anul 1949, în urma campaniei de săpături arheologice. Atunci, au mai fost descoperite mai multe artefacte, printre care şi o mască de fier, care ar fi înfăţişat-o pe zeiţa Bendis, a destinului. La începutul anilor 2000, braconierii au săpat nestingheriţi pe teritoriul vechii cetăţi, iar descoperirile lor, printre care se numără alte astfel de “scuturi de paradă” au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor.
Vă recomandăm şi:
Cetăţile dacice din jurul Sarmizegetusei Regia au fost lăsate pradă profanatorilor
Patru cetăţi dacice din patrimoniul UNESCO, aflate în împrejurimile celebrei Sarmizegetusa Regia, au rămas abandonate la mila profanatorilor şi a braconierilor. Ministerul Culturii s-a opus deocamdată demersurilor autorităţilor judeţene de a administra siturile, însă nici nu a luat alte măsuri pentru a proteja monumentele istorice.
FOTO Blestemul dintre ruinele cetăţii lui Jules Verne, de la poalele Retezatului
Cetatea Colţ, din comuna hunedoreană Râu de Mori, care l-a inspirat pe Jules Verne în romanul „Castelul din Carpaţi“ a devenit un monument aproape interzis turiştilor. Cei care ajung la poalele ei găsesc cu greu drumul spre cetate şi trebuie să fie cu ochii în patru din cauza viperelor şi a zidurilor şubrede.
Proiectul de reabilitare a Cetăţii Devei a ajuns în ultima sa parte, dar întârzierile cu care s-a derulat vor prelungi termenul de finalizare cu cel puţin şase luni. Treptat, schelele care înconjurau zidurile cetăţii au fost îndepărtate, astfel încât monumentul devine din ce în ce mai atrăgător pentru vizitatori.
Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei devin locuri de pelerinaj în perioada Sânzienilor. Aici, „cerurile se deschid”, spun cei care se îndreaptă spre monumentele UNESCO pentru a medita în incintele sacre, însă în cetatea Sarmizegetusa Regia, considerată un centru energetic, practicile religioase şi mistice au fost interzise.
Aproape 1,5 milioane de euro s-au investit în restaurarea unei fortăreţe medievale din Ţara Haţegului, însă rezultatul lucrărilor i-a nemulţumit pe specialişti, care spun că „modernizarea” cetăţii i-a distrus valoarea istorică.
Se încarcă comentariile...
