VIDEO Mii de turişti au ajuns de Rusalii în cetăţile dacice. Sarmizegetusa Regia a atras cei mai mulţi vizitatori

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au fost vizitate de mii de turişti în weekend. De Rusalii, atracţia principală a fost Sarmizegetusa Regia.

Parcarea de la poalele Sarmizegetusei Regia a fost, de Rusalii, neîncăpătoare pentru sutele de turişti care au dorit să viziteze monumentul UNESCO. Duminică, la amiază, coloana de maşini parcate pe marginea drumului spre cetatea dacică se întindea pe aproape un kilometru, în vecinătatea parcării. Aşezarea dacică a fost aglomerată de turişti veniţi din toate colţurile ţării.

„Am profitat de mini-vacanţa de Rusalii pentru a face o excursie în judeţul Hunedoara, unde se află mai multe locuri pe care am dorit să le vizităm, printre ele fiind Sarmizegetusa Regia, Mănăstirea Prislop şi Castelul Corvinilor. Am vrut să descoperim istoria, călătorind în aceste locuri”, spune Ioan, unul dintre vizitatorii Sarmizegetusei Regia, venit cu familia din Bucureşti.

Turiştii s-au arătat încântaţi de monumentele din aşezarea antică şi au încercat să ofere propriile interpretări scopului acestora. Soarele de andezit, drumul pavat, marele sanctuar şi priveliştea ansamblului Sarmizegetusei Regia au fost atracţiile cele mai căutate ale amatorilor de fotografii şi selfieuri.

Sarmizegetusa Regia, de Rusalii

În acest sfârşit de săptămână, mii de oamenii au vizitat cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, cei mai mulţi îndreptându-se spre vechea capitală a Daciei. Destinaţii turistice au fost şi cetăţile Costeşti, Blidaru şi Piatra Roşie, dar şi traseele montane din zonă.

Vă recomandăm să citiţi şi:

De ce nu le era dacilor teamă de moarte. Povestea lui Zamolxis, zeul care i-a făcut pe geto-daci să se creadă nemuritori

Cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. Astfel erau caracterizaţi geţii de istoricul grec Herodot, cel care a oferit primele descrieri elaborate ale popoarelor care în urmă cu aproape două milenii şi jumătate ocupau ţinuturile actualei Românii. Tot Herodot îi prezenta pe strămoşii geţi (daci) drept oameni care se credeau nemuritori, iar aceast lucru i se datora zeului lor, Zamolxis.

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.

Istoria fabuloasă a românilor, relatată de „The Times” în 1867: „Sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii!”

În 30 noiembrie 1867, celebrul ziar „The Times” publica un reportaj despre istoria din ultimele două milenii a românilor. Articolul apărea sub semnătura corespondentului din Austria al ”The Times” şi relata despre marile idealuri ale românilor, cel de a fi consideraţi descendenţi puri ai dacilor şi romanilor şi cel de unire a vechilor teritorii stăpânite de daci.