VIDEO Cea mai spectaculoasă şosea din Munţii Orăştiei. Povestea drumului care duce la satul din nori şi spre poiana în care ar fi murit Decebal
0
Drumul care a scos din izolare satul Târsa, din Munţii Orăştiei, se numără printre cele mai spectaculoase şosele noi din vestul ţării. Cei 11 kilometri ai săi leagă două locuri legendare.
Peste două milioane de euro au fost investiţi în ultimii ani pentru transformarea unui drum de pământ inaccesibil autoturismelor, într-una dintre cele mai spectaculoase şosele din Munţii Orăştiei. Drumul Judeţean 668 A Costeşti – Târsa – Prihodişte măsoară 11 kilometri şi a fost finalizat în urmă cu doi ani, fiind printre puţinele drumuri asfaltate ale satelor din zonă.
Şoseaua porneşte din marginea satului Costeşti, de la poalele cetăţii dacice din vremea regelui Burebista şi a dealului pe care dacii au ridicat cetatea Blidaru. Urcă pe malul unui pârâu, se strecoară pe valea îngustă dintre versanţii abrupţi, de pe care adesea se prăvălesc bolovani şi pământ şi se afundă în pădurile lor. Şoferii traversează locuri în care animalele sălbatice trăiesc în voie, dar şi păduri din care se aud doar zgomotele drujbelor sau versanţi acoperiş cu lăstărişul rămas în urma defrişărilor din trecut.
VIDEO: Şoseaua din Munţii Orăştiei
Satul dintre nori
La intrarea în satul Târsa, aflat la peste 1.000 de metri şi locuit de mai puţin de 200 de oameni, şoseaua se intersectează cu un drum de pământ care leagă cătunele din munţi de satul Boşorod, centrul comunei cu acelaşi nume. O porţiune din cei zece kilometri ai drumului spre Boşorod, care coboară pe cealaltă parte a muntelui, a rămas nemodernizată, iar localnicii sunt nevoiţi să ocolească mai mulţi kilometri pentru a ajunge la Boşodod.
Şoseaua modernă traversează satul Târsa, cu gospodării răsfirate pe dealuri, în care oamenii se ocupă în special cu creşterea vitelor şi a oilor. „Până să fie asfaltat drumul, în iernile grele rămâneam aproape rupţi de lume, în mijlocul munţilor. Acum coborâm şi noi mai des la oraş, iar în sat ajung o mulţime de turişti”, spune Ioan, un vârstnic din Târsa. Drumul modern se opreşte în dreptul unei foste şcoli, o clădire abandonată în vârf de munte. De acolo, continuă un drum de pământ pe care călătorii pot ajunge, însă doar cu maşini 4 x 4, la Poiana Omului, despre care unii localnici spun că a fost locul unde regele Decebal şi-ar fi găsit sfârşitul, în timp ce era urmărit de romani. Poiana a rămas un loc de întâlnire al ciobanilor din Munţii Orăştiei, impresionant prin frumuseţea priveliştilor sale.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Lacul Gura Apelor din Munţii Retezat, unul dintre marile proiecte hidroenergetice din România secolului XX, oferă în această perioadă privelişti impresionate. Apele sale s-a retras şi scot la iveală mărturii despre eforturile depuse pentru amenajarea sa.
VIDEO Panorama de vis a celui mai înalt vârf din Retezat. Ce văd călătorii de la peste 2.500 metri
Peleaga, cel mai înalt vârf din Masivul Retezat, oferă, o dată cu venirea iernii, privelişti dintre cele mai impresionante. De la peste 2.500 de metri, lumea se vede altfel, spun cei care l-au cucerit în aceste zile.
Primele mari exploatări forestiere din Retezat au început în anii 1880, susţin reprezentanţii Parcului Naţional Retezat, fiind conduse de familia nobiliară Kendeffy. Şi în prezent, urmaşii baronilor Kendeffy şi Ocksay deţin cea mai mare mare suprafaţă forestieră din rezervaţie.
Se încarcă comentariile...
