Verdictul CNSAS în cazul Miron Cozma, „Paul” al Securităţii: A dat „informaţii, care au vizat îngrădirea drepturilor omului”, fără să facă poliţie politică
0Miron Cozma, liderul minerilor din Valea Jiului în anii ’90, a fost, pentru mai bine de 6 ani, sursa „Paul” a Securităţii, scriind mai multe note informative. CNSAS, sesizat de organizaţia Forţa Civică, a studiat dosarul lui Cozma, eliberând o adeverinţă în care se arată că fostul lider al minerilor a „furnizat informaţii Securităţii”, în calitate de sursa „Paul”, fără a i se putea atribui calitatea de colaborator.
Cotidianul „Adevărul” a dezvăluit, în 13 iunie, după 26 de ani de la revolta studenţilor din Piaţa Universităţii, înăbuşită de minerii din Valea Jiului aduşi în Capitală de Miron Cozma, la comanda fostului preşedinte Ion Iliescu, faptul că liderul ortacilor a fost, timp de 6 ani şi trei luni, din 7 septembrie 1977 până în 20 decembrie 1983, sursa „Paul“ a Securităţii.
Racolarea lui Miron Cozma s-a făcut la doar o lună după ce minerii din Valea Jiului s-au revoltat împotriva înăspririi condiţiilor de muncă şi de viaţă, grevă care a avut loc între 1 şi 3 august 1977 şi care a fost considerată cea mai amplă mişcare de protest a ortacilor din istoria României comuniste. Pentru a preîntâmpina astfel de acţiuni potrivnice, Securitatea lui Nicolae Ceauşescu a împânzit Valea Jiului cu mii de colaboratori, care aveau sarcina de a supraveghea zona şi de a informa organele de opresiune de la acea vreme asupra lucrurilor care se petreceau printre mineri. Unul dintre cei cooptaţi de Securitate a fost Miron Cozma, la acea vreme subinginer stagiar la Mina Lonea şi cel care, după Revoluţie, avea să devină liderul minerilor.
Iată cum suna angajamentul său, păstrat în dosarul aflat acum în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS): „Subsemnatul Cozma Miron, născut în 25 august 1954, în localitatea Derna, judeţul Bihor, fiul lui Gheorghe şi al Ana, cu domiciliul în Lonea, mă angajez să sprijin şi să informez organele de Securitate în activitatea lor, în mod secret şi organizat, pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor îndreptate împotriva securităţii statului, precum şi combaterea oricăror manifestări care afectează interesele orânduirii noastre socialiste, mă angajez să depun eforturi susţinute pentru căutarea informaţiilor ce interesează securitatea statului şi furnizarea lor la timp prin sistemul de legătură ce va fi stabilit.
Mă angajez să lupt cu consecvenţă pentru aflarea adevărului, respectarea cu stricteţe a legii, să manifest combativitate, hotărâre şi fermitate pentru comiterea oricăror infracţiuni, precum şi împiedicarea săvârşirii faptelor ce prezintă pericol iminent securităţii statului. Să manifest vigilenţă, să dovedesc sinceritate şi obiectivitate în furnizarea informaţiilor, corectitudine în raporturile de muncă cu organele de Securitate, să nu abuzez în nici un fel de această colaborare secretă, indiferent de persoana, funcţia şi grad de rudenie. Animat de dorinţa de a-mi aduce întreaga contribuţie atât în cadrul serviciului, cât şi în afara lui, pentru a putea traduce în viaţă prezentul angajament, înţeleg pe deplin consecinţele dăunătoare de a asigura securitatea statului în caz de nerespectare a angajamentului luat“.
Miron Cozma, în mijlocul minerilor FOTO AP
„La sectorul I, nu-şi fac datoria!”
Pe parcursul acestei colaborări, Miron Cozma, sub numele conspirativ „Paul”, a informat Seuritatea atât despre colegii din subteran, cât şi despre şefii minelor. „Vă informez că la sectorul I personalul de întreţinere (lăcătuşii şi electricienii) în schimburile II şi III dat fiind faptul că nu iau suficiente măsuri sunt supravegheaţi şi controlaţi, nu-şi fac datoria în sensul că ei în aceste schimburi ar trebui să verifice dacă aerajul este corespunzător şi dacă mai sunt nevoie să fie montate încă tuburi de aeraj, apoi trebuie să facă revizie la cratere, dacă acestea funcţionează, dacă au ulei la angrenaje, dacă nu au lanţul rupt (...). În cazul în care aceste lucrări sunt efectuate, ei au menirea de a aproviziona locurile de muncă cu materiale necesare schimbării ce urmează. Citez dintre cei care nu-şi fac datoria la sectorul I, lăcătuşii D. şi I.P. Lupeni“, arată o notă informativă aflată la dosarul său de la CNSAS.
Trecutul, de la Secu’ la PCR
Unele informaţii din dosarul său au fost făcute publice la începutul acestui an de către CNSAS, după ce, în 2012, Forţa Civică a cerut verificarea trecutului lui Miron Cozma, pe când acesta era preşedinte al Partidului Social Democrat al Muncitorilor.
Prin Adeverinţa nr. 5573 din 8 decembrie 2015, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivlor Securităţii confirmă faptul că fostul lider al minerilor este „titularul dosarului fond reţea nr R 267566”. Pe când era subinginer stagiar la Întreprinderea Minieră Bărbăteni, „a fost recrutat pentru completarea potenţialului informativ în cadrul obiectivului, a fost menţinut în reţea şi după transferarea, în anul 1878, la Întreprinderea Minieră Lonea, fiind folosit cu scopul acoperirii informative a locului de muncă. La data de 7.09.1977, Miron Cozma, se arată mai departe în adeverinţa CNSAS, „a semnat un angajament, fiindu-i atribuit numele conspirativ „Paul“, aşa cum reiese din raportul din 20. 12. 1983. Cum din octombrie 1983 a devenit membru al PCR, Cozma a fost abandonat din reţea şi i s-a făcut propunerea de a fi folosit în calitate de sursă „cu aprobarea organelor de partid“. Direcţia de Specialitate a CNSAS enumeră, în adeverinţa amintită, mai multe note date Securităţii de sursa „Paul“, publicate, zilele trecute, şi de ziarul „Adevărul”.
Astfel, în 10 martie 1978, „Paul“ scrie şi semnează o altă notă, prin care transmite Securităţii că muncitorii de la I.M. Bărbăteni erau deranjaţi că fuseseră penalizaţi la salariu: „Informez că electricienii şi lăcătuşii din cadrul sect I de la IMB sunt nemulţumiţi din cauza penalizării pe luna februarie. Astfel, lăcătuşii R., D., S. s.a. au afirmat că nu are rost să se mai omoare cu munca pentru că oricum sunt penalizaţi“. La finalul acestei note, după semnătura „Paul“, oamenii Securităţii fac câteva menţiuni, din care aflăm că „nota corespunde sarcinilor trasate“ şi că sursa a fost instruită ca, mai departe, „să stabilească modul cum se achită de sarcini numitul M.I., precum şi ceilalţi electricieni cunoscuţi cu nemulţumiri din cauza penalizărilor“. Ca măsuri, în aceeaşi notă de subsol semnată şi scrisă de securişti, se arată că „s-ainformat tov. secretar PCR de la oraş Lupeni, tov. director de la IM Bărbăteni“.
FOTO AP
„A furniza informaţii Securităţii”, fără să facă poliţie politică
Pe baza acestor documente, reprezentanţii CNSAS au decis că Miron Cozma „a furnizat informaţii Securităţii, care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, dar prin care nu s-au denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, condiţii impuse cumulativ de OUG 24 / 2008”. Mai exact, aşa cum a dezvăluit şi ziarul „Adevărul”, în urmă cu câteva zile, Miron Cozma a fost sursa „Paul” a Securităţii, semnând angajament de colaborare şi scriind mai multe note informative, fără, însă, să facă poliţie politică. „Potrivit art. 2, lit. b din Ordonanţa de Urgenţă nr. 24 / 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293 / 2008, calitatea de colaborator al Securităţii nu poate fi reţinută decât în privinţa persoanelor care au furnizat informaţii «prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului»“.
Reprezentanţii din Consiliul CNSAS arată mai departe că documentele de la dosarul lui Miron Cozma nu fac referire la activităţi sau atitudini „potrivnice regimului totalitar comunist“, „ţinând seama de faptul că cele două condiţii, prevăzute de art. 2, lit b, sunt cumulative şi nu alternative, iar în speţă este îndeplinită numai cea de-a doua condiţie (aceea că Miron Cozma a dat note informative Securităţii – n.r.), persoanei verificate nu i se poate reţine calitatea de colaborator al Securităţii, astfel cum este definită aceasta de prevederea legală amintită“ (a doua condiţie făcând referire la poliţia politică – n.r.).
Vă mai recomandăm:
Marian Munteanu: „Nu am colaborat cu Securitatea, ci am avut de suferit de pe urma ei“
Se încarcă comentariile...
