Un drum din Ţinutul Pădurenilor a intrat în reparaţii capitale, dar localnicii mai au de aşteptat construirea şoselelor
0
Unul dintre cele mai reclamate drumuri judeţene din Hunedoara pentru starea de degradare în care se află a intrat în reparaţii capitale. Pe tronsonul dintre Ghelari şi Bunila au demarat lucrările de reabilitare şi lărgire a drumului, însă localnicii satelor din Ţinutul Pădurenilor mai au de aşteptat ca acesta să fie asfaltat.
Cele mai importante lucrări de reabilitare derulate în ultimii ani pe tronsonul rutier Ghelari – Bunila, un drum de pământ care a avut menirea să scoată din izolare satele uneia dintre cele mai mici comune hunedorene, au demarat. Localnicii din Bunila îşi pun mari speranţe în reabilitarea drumului, însă potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean Hunedoara, vor mai trebui să aştepte momentul în care drumul spre casele lor va fi asfaltat.
Deocamdată, lucrările de reabilitare prevăd lărgirea căii rutiere şi acoperirea carosabilului cu pietriş. În ultimele luni, mai multe porţiuni din şoseaua Hunedoara – Teliuc – Ghelari au fost asfaltate, astfel că accesul spre satele pitoreşti ale Ţinutului Pădurenilro a devenit mai facil. Zona este considerată una dintre cele mai frumoase ale judeţului Huendoara, însă în ultimii ani devenit în ultimii ani un loc aproape inaccesibil, din cauza drumurilor proaste. Reţeaua de drumuri care leagă Hunedoara şi satele din Munţii Poiana Ruscăi şi de pe Valea Cernei au fost subiectul a numeroase reclamaţii privind starea deplorabilă a drumurilor. Excepţie face tronsonul de circa 30 de kilometri dintre Topliţa şi Lunca Cernii de Sus, până la limita judeţului Hunedoara cu judeţul Caraş-Severin. Drumul judeţean a fost inaugurat în toamna anului 2013, fiind modernizat printr-un proiect finanţat cu fonduri de la Uniunea Europeană.
Reţea rutieră vastă, dar deficitară
Hunedoara se află pe primul loc între judeţele din Regiunea Vest în ce priveşte lungimea reţelei rutiere, cu peste 3.300 de kilometri de drumuri, dintre care 2.900 de kilometri reprezintă drumuri judeţene şi comunale. Judeţul are aproximativ 40 de kilometri de autostradă şi este străbătut de trei şosele europene (E68, E79 şi E673). Reţeaua drumurilor judeţene totalizează 1.500 de kilometri, însă Hunedoara stă mai prost faţă de judeţele învecinate din Regiunea Vest (Timiş, Arad, Caraş - Severin) la capitolul drumuri modernizate, în raport cu lungimea totală a reţelei rutiere.
„Reţeaua de drumuri judeţene din Hunedoara necesită măsuri de concentrare a investiţiilor pentru modernizarea drumurilor. Un argument este faptul că mai mult de un sfert din drumurile judeţene au o îmbrăcăminte inferioară ca şi calitate, aproximativ 34,3 la sută fiind pietruite şi 12,9 la sută fiind de pământ. Judeţul Hunedoara nu se poziţionează bine nici pentru drumurile cu îmbrăcăminţi durabile (beton asfaltic şi beton de ciment), deoarece în anul 2013 aceste categorii de drumuri deţineau o pondere de doar 24,6 la sută”, informa într-un raport Agenţia de Dezvoltare Regională Vest. Circa 200 de kilometri din reţeaua de drumuri judeţene a Hunedoarei sunt drumuri de pământ, potrivit raportului ADR Vest. Cele mai multe astfel de drumuri sunt în zonele de munte, cu comunităţi mici, cum sunt satele din Ţinutul Pădurenilor, din Munţii Orăştiei şi din Munţii Metaliferi.
Vă recomandăm şi:
FOTO Ţinutul Pădurenilor, locul de vis al Hunedoarei părăsit de oameni
Comunităţile celui mai pitoresc ţinut al Hunedoarei trec printr-o adevărată dramă. Satele din Pădurenime s-au depopulat, unele aproape complet, spre disperarea oamenilor, care nu întrevăd şanse ca zona să redevină prosperă.
În Faţa Roşie mai locuiesc cinci familii, iar în satele vecine cătunului de munte majoritatea caselor au fost părăsite de ani buni. Câţiva dintre localnici mai păstrează totuşi tradiţii vechi, specifice Ţinutului Pădurenilor. De Paşte, oamenii au îmbrăcat straie populare şi au mers mai mulţi kilometri pe munte pentru a ajunge la biserica din Bătrâna.
O poveste din Ţinutul Pădurenilor. Satul în care lăzile de zestre ascund comori
Departe de agitaţia oraşelor, sătenii din Arănieş, unul dintre cele mai mici sate ale Hunedoarei, au păstrat tradiţii vechi de secole. Deşi nu se mai adună în număr mare la sărbători şi nu mai poartă, decât cu ocazii rare, costumele pădureneşti, lăzile lor de zestre au rămas ticsite de obiecte de artă populară, comorile lor cele mai de preţ.
Satul crucilor de piatră care spun poveştile eroilor din războaiele trecute
Sătenii din Cerişor au păstrat un obicei vechi de secole. Aproape fiecare gospodărie a satului de munte din Ţinutul Pădurenilor dezvăluie, prin crucea de piatră din faţa ei, povestea unui erou care a luptat pe fronturile războaielor din trecut, pentru a-şi apăra patria.
Supravieţuitoarele blocului fantomă construit în munţi
Două femei locuiesc într-o fostă zonă industrială de lângă Hunedoara, în apropierea carierei de dolomită din cătunul Crăciuneasa. Bătrânele au rămas unicele locatare ale unui bloc ridicat de comunişti în mijlocul sălbăticiei.
FOTO VIDEO Povestea satului înmărmurit. Alun, ţinutul de poveste cu 80 de case pustii
În cel mai pustiu sat al judeţului Hunedoara locuiesc mai puţin de cinci oameni. Două călugăriţe au grijă de biserica de marmură, un ajutor de cioban s-a stabilit de curând într-una din casele din Alun şi câţiva bătrâni îşi împart timpul şi grijile între gospodăriile din sat şi casele din Deva şi Hunedoara. Aproape 80 de gospodării au rămas însă goale.
Furnalul din Govăjdia a intrat în ultimii ani în categoria monumentelor istorice cu care autorităţile se mândresc, însă nu fac mai nimic pentru a le schimba soarta pecetluită de trecerea timpului. Lăsat în paragină de ani buni, monumentul istoric se prăbuşeşte cu zile, spun cei care încă îl consideră un simbol al oraşului, din vremurile în care Hunedoara era cunoscută în lume ca „Târgul de fier”.
La începutul anilor 1960, comuniştii au hotărât transformarea unei văi de la poalele Ţinutului Pădurenilor, străbătută de râul Cerna, într-un lac de acumulare din care urma să fie aprovizionată Hunedoara şi combinatul siderurgic al municipiului. Patru sate hunedorene au fost strămutate din vale, iar oamenii au fost nevoiţi să îşi demoleze casele, şcoala, muzeul şi bisericile şi să îşi înfiinţeze gospodării noi în altă parte.
Se încarcă comentariile...
