Povestea lui Radu Horia Camil, românul care a vândut pe e-Bay brăţările regale din Sarmizegetusa Regia. Dealerul de comori dacice a fost trimis în judecată

Radu Horia Camil va avea un nou proces. FOTO: ADEVĂRUL.

Procurorii l-au trimis în judecată pe Radu Horia Camil într-un nou dosar al comorilor dacice. Fostul dealer al mai multor tezaure antice, printre care şi două brăţări din aur celebre, a mai fost condamnat pe fond, într-un dosar privind traficarea mai multor tezaure preţioase provenite din Sarmizegetusa Regia.

Procesul „mafiei aurului dacic” care acţiona pe filiera sârbă a ajuns la final, după un deceniu de la începerea anchetei. Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţa definitivă pentru zece inculpaţi, care în 2015 au fost condamnaţi, pe fond, de Judecătoria Deva, la pedepse cuprinse între doi ani şi şase ani de închisoare şi la plata unor daune de aproape 1,5 milioane de euro, pentru bunurile de patrimoniu traficate.

Unul dintre ei se numeşte Radu Horia Camil, iar în 2015 a fost condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare. Ajuns la capătul unui proces îndelungat, clujeanul nu a scăpat de problemele cu legea. A fost din nou trimis în judecată, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, într-un dosar al comorilor dacice. Radu Horia Camil va fi judecat la Tribunalul Hunedoara, pentru infracţiunea de spălare de bani, iar Ministerul Culturii s-a constituit parte civilă în dosar.

Una dintre acuzaţiile aduse acestuia a fost că ar fi intermediat tranzacţii cu monede antice furate din Sarmizegetusa Regia. Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, la 5 septembrie 2010, Horia Camil Radu a fost depistat de autorităţile britanice, având în autoturism un lot de 145 monede Koson din aur, 12 monede romane şi trei monede bizantine din aur, puse în urmărire prin Interpol. Dealerul de antichităţi se deplasa spre o casă de licitaţii din Osnabrueck, Germania, pentru a efectua tranzacţii ilegale de reciclare a bunurilor sustrase din siturile româneşti, susţineau procurorii.

Cine este Radu Horia Camil
Depre Radu Horia Camil, procurorii care i-au instrumentat primul dosar, cel în care a fost condamnat la închisoare, cu suspendare, susţineau următoarele:

„În perioada 1998 - 2007, s-a asociat cu alţi inculpaţi, precum şi membri ai <<Cartelului sârb>> pentru efectuarea unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, clasate monument istoric. A primit în mod repetat şi a ajutat la valorificarea următoarelor bunuri arheologice: două brăţări dacice din aur, de 765 gr. (305.600 Euro) şi 683 gr. (272.800 Euro);  200 de monede din aur de tip Lysimachos (130.000 Euro) şi 500 monede de argint tetradrahme (75.000 Euro),  în valoare totală de 783.400 Euro; 25 denari de argint; 6 piese monetare din bronz (Procopius), un inel din aur cu camee (epocă romană), o brăţară tracică din argint (26,84 gr.), 58 denari imperiali, 99 denari republicani din argint, 43 denari romani din argint în oală de lut în valoare totală de 16.300 Euro, primite de la o echip[ de braconaj, 105 piese arheologice reprezentând diverse tipuri de arme şi unelte dacice din fier, bronz şi plumb, în valoare de 30.000 Euro, 4000 piese arheologice (monede, vase, arme etc.) în valoare de 40.000 Euro, predate de inculpatul Radu Horia Camil la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei, din Cluj-Napoca.

Vânător de comor cu state vechi

Potrivit procurorilor, Radu Horia Camil este din municipiul Cluj - Napoca şi a fost inginer. „Încă din anul 1993, Radu Horia Camil a fost interesat de detecţii şi săpături în diverse puncte arheologice, motiv pentru care cu ajutorul unui detector marca White’s, a făcut detecţii în zona Munţilor Orăştiei, aşa cum declara în prima fază în faţa anchetatorilor. Cu această ocazie, Radu Horia Camil a dezvăluit că a descoperit <<câteva monede de argint (denari republicani) şi trei inele de bronz>>, pe care ulterior le-a înstrăinat. La acea vreme nu exista o legislaţie care să interzică o astfel de activitate, motiv pentru care Radu Horia Camil nu a fost interesat să ajute la recuperarea lor”, informa PCA Alba.

„Braconierii au investit în ultimele tipuri de detectoare performante şi în autoturisme de teren care să le asigure accesul în zonele cele mai dificile ale siturilor din Munţii Orăştiei.<<Marfa>> obţinută din activitatea de braconaj arheologic era plasată, pentru valorificare, fie colectorilor sârbi şi italieni care veneau la întâlniri în România, fie colectorilor români, respectiv inculpatului Radu Horia Camil, care o revindea comercianţilor de antichităţi din Austria, Elveţia, Germania ori în Marea Britanie şi SUA, inclusiv pe piaţa e-bay, aşa cum o dovedesc din plin convorbirile telefonice”, informa PCA Alba.

Comoara de la Sarmizegtusa
În vara anului 1999, în timp ce efectuau detecţii în punctul arheologic Dealul Grădiştii – Sub Muchea Cetăţii, în apropiere de incinta sacră de la Sarmizegetuza Regia, Ioan Bodea şi Viorica Luncan au localizat un tezaur alcătuit din două brăţări dacice din aur, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint. Comoara a fost ascunsă la domiciliul soţilor Luncan. Anchetatorii susţin că brăţările au ajuns, după unele încercări nereuşite de a fi vândute unor dealeri din zona Devei, la Radu Horia Camil, cunoscut de cei din zonă ca fiind „un dealer din Cluj” şi despre care se ştia că este un „cumpărător care plăteşte cele mai mici preţuri pe obiectele antice”. Inculpatul se deplasa frecvent în străinătate pentru a contacta dealerii de antichităţi de pe piaţa neagră internaţională, unde valorifica artefactele din stocul impresionant colectat din Munţii Orăştiei şi depozitat la Cluj - Napoca, pe care apoi le scotea ilegal din ţară. Radu Horia Camil ar fi fost cel care le-a scos din ţară, transportându-le în SUA. Brăţările sunt autentice şi au fost vândute cu factură de Radu Horia Camil prin firma sa din SUA chiar dacă atât el, cât şi soţii Luncan au negat că s-ar cunoaşte”, informau anchetatorii.

Scoase la vânzare pe e-Bay
Radu Horia Camil a vândut brăţara de 680 grame firmei „Ward & Company, Works of Art”, din New York, cu preţul de 40.000 USD. A doua brăţară, de 760 gr. a fost transmisă aceleiaşi firme pentru a o vinde în regim de consignaţie cu preţul de 45.000 dolari SUA. Pentru că nu s-a reuşit vânzarea ei, brăţara a fost restituită lui Radu Horia Camil la data de 21 februarie2005. „Posterior, el a scos această brăţară la licitaţie pe e-Bay, vânzând-o firmei „Ariadne Galleries” din New York, al cărui proprietar era dealerul de artă Torkom Demirjian, pentru preţul de 30.000 USD”, susţineau anchetatorii.

Cele două artefacte au fost răscumpărate de statul român şi aduse în ţară, în anul 2007.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Adrian Stoicoi a fost arestat în dosarul tezaurelor dacice. Ce a declarat la percheziţiile în care au fost găsiţi kosonii şi statuetele unor zeităţi

Adrian Stoicoi, fost condamnat cu suspendare într-un dosar privind furturi de obiecte de patrimoniu, a fost din nou reţinut şi arestat preventiv, într-un dosar în care este cercetat pentru complicitate la furt de artefacte. În timpul percheziţiilor efectuate la casa acestuia de la poalele Sarmizegetusei Regia, Stoicoi a declarat pentru adevarul.ro că este hărţuit de câţiva ani de anchetatori.

Tezaurele fabuloase din Sarmizegetusa Regia. Peste 55 de kilograme de aur în monede antice şi 11 spirale din aur masiv sunt căutate prin Interpol

Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.

Misterul dispariţiei lui Iulian Ceia, şeful traficanţilor de comori dacice. „Pionul“ condamnat în dosarul tezaurelor din Sarmizegetusa Regia, căutat de doi ani

Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanţilor de comori dacice, este de doi ani pe lista urmăriţilor internaţional, după ce Înalta Curte l-a condamnat la închisoare în dosarul tezaurelor din aur furate din Munţii Orăştiei. „Pionul“ a reuşit să se sustragă legii încă din 2014, iar odată cu dispariţia lui au rămas nedezlegate şi multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorităţi.

Cum a pus mafia sârbă mâna pe cele mai valoroase comori dacice: traficul cu brăţări de aur comandat de Ilic Ljubisa

Unul dintre cele mai vechi dosare ale căutătorilor de comori din Munţii Orăştie este aproape de sentinţa definitivă. În dosarul tezaurelor, în care zece oameni sunt condamnaţi pe fond, au fost anchetaţi mai mulţi interlopi sârbi, pentru că au creat o reţea care se preocupa cu traficul de obiecte antice, iar cu ajutorul ei au fost scoase din ţară o serie de artefacte antice extrem de valoroase.