Marele secret al drumului antic pavat din Sarmizegetusa Regia. De ce monumentul nu mai arată deloc ca în vremea dacilor
0
Un drum pavat cu dale din calcar îi întâmpină pe turişti la Sarmizegetusa Regia, însă înfăţişarea sa este cu totul diferită faţă de cea pe care locul ar fi avut-o în antichitate şi la descoperirea sa din anii 1950. Un amplu proiect de restaurare, de la începutul anilor 1980, a schimbat soarta monumentului.
Drumul pavat antic de la Sarmizegetusa Regia a intrat cel mai recent în ateniţa publicului, anul trecut, când reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara au anunţat că vor efectua lucrări de restaurare în zona monumentului. Mai exact, că gardul metalic ce mărgineşte zona pe o distanţă de 40 de metri se află într-un stadiu avansat de degradare şi se impune înlocuirea lui.
„Noul gard de lemn se va integra mult mai bine în ansamblul monumentului”, informa Consiliul Judeţean Hunedoara. Balustrada nu a fost înlocuită până în prezent. Şi în 2011, cu ocazia vizitei fostului premier al Româniai, Emil Boc, în aşezarea dacică, drumul antic de la intrarea în incinta sacră a Sarmizegetusei Regia a fost subiectul unor dezbateri. „Drumul spre Sarmizegetusa era mai bun pe vremea dacilor”, afirma Emil Boc, făcând aluzie la starea „drumului pavat” din sit şi la cea a drumului judeţean spre fosta capitală a dacilor.
Monumentul cunoscut ca drumul antic pavat al Sarmizegetusei Regia era, de fapt, susţin unii arheologi, un drum în trepte pe care strămoşii noştri coborau de la intrarea în cetate spre templele acesteia. Ar fi avut aproape 200 de metri în vremea dacilor. O porţiune a sa a fost distrusă încă din Antichitate, o alta a rămas ascunsă sub pământ, iar circa 40 de metri decopertaţi au fost reconstituţi fără a se mai ţine cont de existenţa treptelor remarcate de arheologi. Drumul antic pavat din Sarmizegetusa regia a fost scos la iveală în urma cercetărilor efectuate la începutul anilor 1950 de echipa arheologului Constantin Daicoviciu. Imaginile vechi înfăţişau blocurile de calcar fasonate aduse de daci din cariera de la Măgura Călanului, care se împleteau neregulat pentru a forma treptele construcţiei.
Au dispărut treptele
La începutul anilor 1980, o parte ruinelor drumului pavat a fost inclusă în marele proiect de restaurare a complexului arheologic Sarmizegetusa Regia, realizat de specialiştii de la Muzeul din Deva, arheologi şi restauratori, dar şi arhitecţi şi ingineri de la Institutul de Proiectări Hunedoara. Lucrările de reabilitare au schimbat cu totul înfăţişarea monumentului. Porţiunea de 40 de metri a fost refăcută cu dale din calcar de Podeni, printre care au fost amestecate rămăşiţele fostelor trepte antice.
Arhitectul Cristian Călinescu, autorul cercetării „Consolidarea, conservarea şi valorificarea Complexului arheologic Sarmizegetusa – Grădiştea Muncelului“, din 1982, explica starea în care se afla locul înainte de a fi restaurat. „Drumul antic pavat este elementul de legătură între cetate şi incinta sacră. Distrus înspre incintă (are două fragmente care permit totuşi reconstituirea unei porţiuni de traseu), el se păstrează şi se leagă parcă mai mult de cetate până în care pătrunde. Porţiunea ce s-a realizat, ca intervenţie de consolidare-restaurare, studiată de arheologi, are 40 de metri lungime şi 5 metri lăţime, fiind pavată cu lespezi de calcar aşezate de-a curmezişul pantei. La margine, pe ambele păţi, există, uneori decompletate, balustrade borduri de calcar. Porţiunea menţionată, aflată în mijlocul pantei dintre cetate şi incintă, continuă, de această dată nedecopertată, până la poarta de est, şi încă puţin spre incintă. S-a considerat că lăsarea ei sub pământ va conserva în condiţii mai bune o porţiune mare de pavaj. Starea părţii decopertate, care a făcut obiectul lucrării, era, în aparenţă, relativ bună. Dalele aveau marginile rotunjite, uneori mişcate din planul drumului, având pe alocuri aspectul unor trepte. O parte lipseau iar unele erau crăpate şi incomplete. Balustradele, în mare parte din lungimea lor, erau reacoperite de pământul scurs de pe ambele părţi ale traseului”, informa autorul lucrării.
Blocurile originale, înlocuite din cauza distrugerilor
La începerea restaurării, specialiştii constatau că blocurile de calcar originale ale construcţiei, veche de două milenii, se aflau într-o stare avansată de degradare. Au hotărât realizarea unui sistem de drenaj şi înlocuirea treptelor distruse sau care lipseau, cu cele din calcar de Podeni. Nu s-a păstrat însă forma originală a vechiului drum în trepte.
„Hotărându-se plombarea pavajului şi îndreptarea dalelor mişcare, dezvelirea şi completarea balustradelor şi protejarea versanţilor, prin înierbări împotriva prăbuşirii şi cu această ocazie s-a constatat că elementul distructiv principal îl constituie stagnarea apei pe vestigiu. La desfacerea dalelor pentru reaşezare s-a constatat precarea lor stare de conservare, foarte multe erau corodate mai puternic pe dedesubt decât la suprafaţă, dezagregându-se în timpul ridicării lor. Explicaţia era pătrunderea apei sub dală şi stagnarea ei pe patul de lut galben, fundaţia pavajului. Au devenit astfel necesare subdrenarea totală a pavajului, completarea unei mai mari suprafeţe cu dale replici şi crearea, în legătură cu acest subdren, a unor drenuri longitudinale în lateralul balustradelor, preluând apele provenite din taluzurile laterale. Paralele cu aceasta s-a amenajat aleea existentă de-a lungul drumului pavat, interpunându-se o balustradă care să oprească accesul vizitatorilor pe pavaj”, informa autorul cercetării „Consolidarea, conservarea şi valorificarea Complexului arheologic Sarmizegetusa – Grădiştea Muncelului“.
Vizibilă este în prezent şi o ramură a drumului, din care s-au păstrat 15 metri, şi care se îndrepta spre incinta sacră, fiind numită de arheologi „piaţetă”. Construcţia monumentală a fost, de asemenea, restaurată, după modelul drumului pavat.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Cel mai mare complex de temple şi sanctuare a fost înfiinţat în Sarmizegetusa Regia, vechea capitală a Daciei din vremea regelui Decebal. Aici aveau loc, potrivit unor istorici, ritualurile de iniţiere a războinicilor daci, dar şi sacrificii, iar forma unor aşezări misterioase i-a dus pe cercetători la concluzia că locurile erau punte de observaţie astronomică.
Sarmizegetusa Regia a oferit astăzi o privelişte impresionantă turiştilor care au ales fosta capitală a Daciei, din Munţii Orăştiei, pentru a asista la eclipsa solară. Şi celelalte cetăţi dacice au fost destinaţii ideale pentru călătorii interesaţi de fenomene astronomice.
Masivul Retezat este impresionant prin cele peste 40 de lacuri glaciare de la peste 2.000 de metri. Muntele a strâns mulţime de legende şi mistere, unele dintre ele fiind cu totul ieşite din comun. Se spune că poporul titanului Prometeu ar fi trăit în Retezat şi că „piramidele“ lui reprezină centre ale energiilor paranormale. Din istoria Retezatului nu lipsesc poveştile despre OZN-uri şi fenomene miraculoase.
Se încarcă comentariile...
