Marele „rival“ al lui Arsenie Boca la Prislop: un pustnic misterios, trecut în rândul sfinţilor, cu chilia lângă mormânt

Marele „rival“ al lui Arsenie Boca la Prislop: un pustnic misterios, trecut în rândul sfinţilor, cu chilia lângă mormânt

Chilia sfântului Ioan. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Mănăstirea Prislop a devenit faimoasă în lume de doar câţiva ani, datorită locului de veci al lui Arsenie Boca, duhovnicul căruia i se atribuie numeroase minuni. Puţini dintre pelerinii care vizitează aşezarea ştiu însă că aici a trăit un alt călugăr, pe care Biserica Ortodoxă Română la canonizat de peste două decenii. Grota Sfântului Ioan este mai tot timpul pustie, deşi se află la câteva zeci de metri de mormântul lui Arsenie Boca.

Ştiri pe aceeaşi temă

Florentin (26 de ani) şi Raluca (19 ani), doi tineri brăileni căsătoriţi de câteva luni, veniţi să se roage la mormântul călugărului Arsenie Boca de la Mănăstirea Prislop, s-au numărat printre puţinii pelerini care s-au încumetat să urmeze cărarea din preajma locului de veci spre grota Sfântlui Ioan de la Prislop.

Poteca de câţiva zeci de metri, acoperită în aceste zile cu gheaţă, traversează o pădurice şi apoi coboară pe marginea unei râpe, printre bolovani, până la chilia săpată în stâncă, unde în urmă cu 500 de ani a locuit Ioan de la Prislop. Din 1992, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat pe fostul călugăr Ioan, ucis chiar în faţa peşterii pe care o dăltuise în stâncă. Însă deşi a fost trecut în rândul sfinţilor, puţini dintre vizitatorii mănăstirii îi cunosc povestea. „Până să ajung la mănăstire, nu ştiam de existenţa acestui sfânt, pentru că nici nu ne-au fost oferite informaţii despre el. Dar dacă tot am venit să ne rugăm la mormântul părintelui Arsenie Boca, am hotărât să mai facem câţiva paşi şi până la grotă, să punem o iconiţă şi să spunem o rugăciune şi aici”, a relatat Raluca.

Pelerinii, puşi în gardă cu indicaţii
Cei doi vizitatori au rămas pentru câteva minute în chilia călugărului Ioan, cel care stă în umbra lui Arsenie Boca, deşi Biserica a ales să îl canonizeze cu mult mai devreme decât pe mai celebrul duhovnic. În grota pustie, două icoane aşezate pe zid, o cutie a milei ferecată cu lacăt, o candelă aprinsă şi o pancartă pe care au fost înscrise două rugăciuni îi întâmpină pe vizitatori. În peşteră şi în apropierea ei mai multe table oferă indicaţii, mai profane, pelerinilor: „Vă rugăm, nu puneţi bani nu puneţi bani şi bileţele în crăpăturile peşterii”, „Vă rugăm, nu aprindeţi lumânări în peşteră”, „Vă rugăm, nu aruncaţi banii pe pământ”, „Vă rugăm, nu aruncaţi banii în apa prăpastiei, acest lucru nu este plăcut lui Dumnezeu” şi „Nu fumaţi”. Florentin a vizitat pentru a doua oară peştera Sfântului Ioan şi se declară încrezător în puterea binefăcătoare a acesteia. „În urmă cu doi ani am ajuns pentru prima dată la Prislop. M-am rugat la mormântul părintelui Arsenie Boca, dar şi aici, la chilie, pentru ca Dumnezeu să îmi dea o soţie bună şi liniştită. La scurt timp, dorinţa mi s-a împlinit, am cunoscut-o pe Raluca la o biserică din Brăila. Cred că rugăciunile mi-au fost ascultate”, spune tânărul.

De ce Arsenie Boca este mai popular ca Ioan
Nici localnicii nu cunosc prea multe despre Ioan de la Prislop. Maria, o pensionară din Silvaşu de Sus, care parcurge săptămânal, pe jos, cei trei kilometri ai drumului până la mănăstire, nu a avut curiozitatea de a cunoaşte povestea celui care a locuit în peştera misterioasă din vecinătatea mormântului.

„Mult timp am crezut şi eu, ca şi alţii, că acolo ar fi stat părintele Arsenie Boca. Apoi am aflat că fusese locul unde a trăit un călugăr, dar povestea lui o ştiu mai bine doar călugăriţele. Poteca până la peşteră e prea anevoioasă pentru mine”, povesteşte Maria. În ultimii ani, Arsenie Boca l-a eclipsat aproape cu totul la capitolul popularitate pe „rivalul” său de la mănăstire, iar o explicaţie pentru ecest fenomen au oferit-o reprezentanţii Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

„Un răspuns la întrebarea de ce oamenii au mai multă evlavie la părintele Arsenie, care încă nu este canonizat, şi poate mai puţină la sfântul Ioan de la Prislop este, probabil, faptul că viaţa şi activitatea părintelui Arsenie a trecut oarecum graniţele judeţului Hunedoara. Părintele Arsenie este cunoscut atât în Bucureşti, prin prezenţa dânsului acolo, dar şi la mănăstirea din Sâmbăta, unde a avut o influenţă foarte mare, apoi la Drăgănescu. Se poate spune că a fost un părinte care a activat pe plan naţional, iar mulţi oameni au luat contact cu el, cunoscându-l. Sfântul Ioan de la Prislop a fost un pustnic care a trăit în pădurea Prislopului şi, dat fiind faptul că a murit cu mult timp înainte de părintele Arsenie, nu este receptat în acelaşi mod ca acesta. Totuşi, oamenii care se apropie de Prislop îl descoperă şi pe sfântul Ioan de la Prislop. Cei care au o viaţă spirituală mai dinamică, mai apropiată de biserică, ştiu şi despre Sfântul Ioan de la Prislop, iar mulţi se duc şi la peştera sa şi caută să îi cunoască viaţa”, a declarat preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

Cine a fost Ioan de la Prislop
Povestea pustnicului Ioan de la Prislop a început să fie cunoscută de publicul larg după 1992, anul în care avea să fie canonizat ca sfânt al Bisericii Ortodoxe Române. Călugărul a trăit la Prislop în urmă cu cinci secole şi a săpat singur o chilie în stâncă, în pădurea din apropierea bisericii. A murit însă înainte de a termina de dăltuit fereastra chiliei, împuşcat de vânătorii care l-au confundat cu un animal sălbatic.

„Se spune că un tânăr pe numele Ioan, din satul Silvaşul de sus - în hotarul căruia se afla şi Sf. Locaş - a părăsit casa părintească, s-a închinoviat în obştea călugărilor de le Prislop, ducând o viaţă aleasă de rugăciune, împletită cu munca şi săvârşirea de fapte bune. După un număr de ani, dorind să ducă o viaţă şi mai liniştită, retrasă cu totul de lume, a găsit un loc, ca la 500 metri de mănăstire, pe malul prăpăstios al râului Slivuţ (Silvuţ), unde şi-a săpat singur cu mari nevoinţe, o chilie de piatră, cunoscută până azi sub numele de "chilia" sau iarăşi "casa sfântului". Aici şi-a petrecut restul zilelor în neîncetate rugăciuni şi ajunări, întocmai ca marii nevoitori întru cele duhovniceşti din primele veacuri creştine. Dar a fost voia lui Dumnezeu ca viaţa lui îmbunătăţită să se sfârşească prea devreme. Spune tradiţia populară că pe când îşi făcea o fereastră la chilia lui, doi vânători de pe versantul celălat al prăpastiei l-au împuşcat, fără să ştie cine era. Aşa s-a săvârşit din viaţă Cuviosul Sihastru sau Sfântul Ioan de la Prislop”, îl descria Mircea Păcurariu, autorul cărţii "Sfinţi Români", ediţia 1987. Chilia călugărului a devenit totuşi unul dintre locurile de rugăciune pentru vizitatorii mănăstirii.


Vă recomandăm şi:

Biserica Ortodoxă Română pregăteşte canonizarea lui Arsenie Boca. Cât de sfânt a fost duhovnicul de la Prislop

O comise teologică se ocupă de elaborarea dosarului de canonizare. Dacă fostul duhovnic va trece în rândul sfinţilor, Biserica Ortodoxă Română va decide ce se va întâmpla cu osemintele sale.

Selfie la mormântul lui Arsenie Boca şi paradă cu maşini de fiţe la mănăstire: în ce s-a transformat pelerinajul de la Prislop

Mănăstirea Prislop a devenit o destinaţie „de fiţe“ pentru bogaţii României, care se amestecă printre pelerinii obişnuiţi la mormântul lui Arsenie Boca, ieşind însă în evidenţă prin maşinile de lux cu care descind aici. Unii îşi caută iertarea păcatelor aruncând bani în izvoarele mănăstirii; în schimb, alţi „pelerini moderni“ arată că au venit doar pentru selfie-uri şi pentru icoanele sfinţite, aflate la mare căutare.

REPORTAJ Satul natal al lui Arsenie Boca. Cum transformă localnicii din Vaţa de Sus faima călugărului născut pe meleagurile lor

Satul Vaţa de Sus, unde s-a născut Arsenie Boca, devine treptat un loc de pelerinaj tot mai căutat, iar pentru a-i da o cât mai mare însemnătate amintirii călugărului, localnicii îl împodobesc cu monumente şi picturi reprezentându-l pe duhovnic. În trecut, Vaţa era cunoscută pentru băile termale, dar de câţiva ani cel mai mare complex de agrement este închis şi a fost scos la vânzare.

citeste totul despre: