Lacurile glaciare: minunile albastre din Parcul Naţional Retezat

Lacurile glaciare: minunile albastre din Parcul Naţional Retezat

Alexandra Roşu, la Tăul Ţapului, unul dintre cele mai frumoase lacuri din Retezat. FOTO: bloguldecălătorii.ro

Peste 50 de lacuri glaciare împodobesc, ca nişte mărgele strălucitoare, Masivul Retezat. Sunt atracţiile principale ale Parcului Naţional Retezat care datorită lor a primit numele de "tărâmul fermecat cu ochi albaştri".

Retezatui i se spune "tărâmul fermecat cu ochi albaştri", iar cei care îl descriu astfel sunt au toate motivele să o facă, mai ales după ce au luat la pas potecile lui. Alexandra Roşu, blogger de călătorii, s-a declarat fermecată de lacurile glaciare din Retezat încă dinainte de a le vedea pe viu.

"Pentru mine, lacurile din Retezat au un loc foarte special în inima mea, pentru că au fost însuşi motivul pentru care m-am apucat să merg pe munte. Când am văzut pentru prima dată fotografii din Parcul Naţional Retezat, am fost complet fermecată. Mi se părea incredibil că se află ceva atât de frumos în ţara mea, atât de aproape de mine, şi am ştiut în acel moment că trebuie să merg să le văd", a relatat Alexandra Roşu.

Tânăra spune că a avut nevoie de ceva timp pentru a se pregăti înainte de a începe călătoria visată, spre lacurile glaciare şi vârfurile Masivului Retezat. A vrut mai întâi să se documenteze despre traseele din Parcul Naţional Retezat şi să îşi achiziţioneze echipamentul potrivit.

Excursiile pe munte implică riscuri, care cresc cu cât turiştii ştiu mai puţine lucruri despre locurile unde plănuiesc să călătorească. "Un an întreg am visat la lacurile din Retezat până când am putut porni spre ele. Prima dată am ajuns la Bucura, care avea să îmi fie tabără pentru trei nopţi. Am mers acolo cu cortul, pentru că altfel nu prea se poate. Îmi aduc aminte şi acum prima clipă când mi-a apărut în faţă lacul. Orice durere de spate de la rucsac a dispărut într-o fracţiune de secundă, pentru că am simţit că tocmai mi se împlinise cel mai frumos vis de până atunci", a povestit Alexandra.
Lacul Bucura
Bucura este cel mai întins lac glaciar din Retezat şi din România. Are o suprafaţă de aproape nouă hectare, iar în ciuda faptului că se află la peste 2.000 de metri altitudine este o zonă accesibilă. Cel mai scurt traseu montan spre Bucura poate fi străbătut în mai puţin de două ore. Turiştii pornesc pe el din Poienii Pelegii, pe o cărare cu mii de "trepte" de piatră, lăsate astfel de natură, care întâi traversează pădurea de conifere şi apoi un platou montan acoperit de jnepeniş. Pe potecile de munte aproape invizibile, călătorii urcă apoi două coame abrupte se strecoară printre stânci şi blocuri de piatră prăbuşite din înălţimile Bucurei şi coboară apoi spre lacul de la poalele celor mai înalte vârfuri din Retezat. La Bucura găsesc loc de campat şi, la nevoie, ajutor de la salvamontiştii din refugiul construit pe marginea lacului.

Tăul Ţapului
Pentru Alexandra, ca şi pentru mulţi dintre pasionaţii de drumeţii care ajung la Bucura, malul lacului este doar un punct intermediar pe harta minunilor Retezatului. "În aceeaşi zi am făcut o drumeţie şi până la lacul Zănoaga, cel mai adânc din România, pe parcursul căreia am mai putut admira multe alte lacuri sau tăuri albastre din Retezat. La final, nici nu mă întorsesem bine acasă că deja plănuiam următoarea tură în Munţii Retezat. Am reuşit să ajung din nou în inima lor, de data asta la poate cel mai frumos lac ce se ascunde acolo, Tăul Ţapului. Acel ochi de apă a devenit locul meu preferat din toată ţara, şi îmi doresc să revin cât mai des posibil la el", spune Alexandra Roşu.

Liniştea ochilor albaştri
Într-o dimineaţă de duminică, Ian Alasdair, un scoţian venit în vizită la prietenii săi din Craiova, şi-a pus în rucsac o pelerină de ploaie, o hartă, câteva sandvişuri şi o sticlă cu apă şi a pornit să cucerească Retezatul, începându-şi ascensiunea din Poiana Pelegii. A urcat până la refugiul de pe Lacul Bucura, iar după câteva zeci de minute de odihnă, timp în care s-a consultat cu salvamontiştii asupra traseului, s-a îndreptat spre Tăul Porţii, aflat la cea mai mare altitudine din Retezat, 2269 de metri. De pe marginea ochiului de apă s-a îndreptat spre Tăul Agăţat, iar apoi a coborât povârnişul pentru a ajunge la şirul de lacuri ce poartă nume de fete: Viorica, Florica, Ana şi Lia. Drumeţia a însemnat aproape o zi istovitoare petrecută în sălbăticia muntelui, dar la finalul ei Ian s-a declarat fericit.

"Despre lacurile glaciare din Retezat, am aflat răsfoind o hartă cu munţii României. Am vrut să văd Lacul Bucura, pentru că era mai accesibil, dar pentru că nu ştiam dacă o să mai apuc să mă întorc vreodată aici, m-am încumetat să urc până la Tăul Porţii şi apoi să cobor spre celalelte lacuri. Am rămas încântat de liniştea zonei, care nu a fost invadată de construcţii sau de alte amenajări făcute de oameni. În Scoţia nu am văzut atâtea păduri pe munţi, iar vremea nu este atât de plăcută ca în Retezat, chiar dacă şi aici am simţit frigul", a relatat Ian.

Misterul lacului dintre Brazi
Claudiu a venit împreună cu soţia şi fiul într-o excursie de o zi în Retezat, până la Lacul Galeş. A plecat de dimineaţă din Deva, iar în două ore a ajuns la Cârnic (Nucşoara), în faţa cabanei care marchează sfârşitul drumui ce poate fi parcurs de turişti cu maşinile. De la Cârnic, deveanul a mers pe jos, spre cabana Pietrele, pe un drum forestier acoperit cu bolovani, iar de aici şi-a continuat urcarea pe potecile care se afundă în Retezat şi duc la unul dintre cele mai frumoase lacuri glaciare: Galeş. De peste zece ani Claudiu bate cărările Retezatului şi întotdeauna se lasă surprins de peisajele care îi ies în cale. Îşi doreşte să ajungă în locurile pe care încă nu le-a văzut, să descopere ţinuturile unde oamenii nu îşi fac simţită prezenţa. "Tot ce este legat de Retezat este special, dar lacurile m-au fascinat cel mai mult. Nu le-am văzut pe toate, dar dintre cele la care am ajuns Lacul Galeş mi-a plăcut cel mai mult. Este mai rar vizitat, dar merită văzut. În excursia de o zi, am coborât apoi la Tăul dintre Brazi, un loc la fel de fascinant, cu toate că traseul prin pădure este istovitor", spune Claudiu. Despre Tăul dintre brazi se spune că pe fundul lacului ar trăi un monstru adormit care se arată din când în când. Iar o altă legendă a locului este că în tău a fost prins un peşte imens, care trăieşte în ape sărate şi nu în cele dulci cum sunt ale lacurilor din Retezat. Cert este că Tăul dintre Brazi nu este un lac glaciar spre desebire de toate celelalte lacuri din Parcul Naţional Retezat.

Tărâmul lacurilor glaciare
Peste 50 de lacuri glaciare se află pe teritoriul de aproape 40.000 de hectare al Parcului Naţional Retezat. Potrivit directorului Parcului Naţional Retezat, Zoran Acimov, majoritatea lacurilor glaciare din zona centrală a rezervaţiei pot fi vizitate de turişti. Mai puţin accesibile sunt lacurile de la periferia ariei protejate, care nu se află pe traseele amenajate, dar şi cele din rezervaţia ştiinţifică Gemenele, unde accesul oamenilor este restricţionat pentru a nu afecta ecosistemul. Cele mai atractive lacuri glaciare din Parcul Naţional Retezat sunt Tăul dintre Brazi, considerat unul dintre locurile misterioase ale Retezatului, Lacul Zănoaga, cel mai adânc, Tăul Porţii, situat la cea mai mare altitudine, Bucura, cel mai întins lac glaciar, dar, spune Zoran Acimov, fiecare lac, tău, sau ochi de apă din Retezat, pete de culoare albastru-verzui în imensitatea muntelui, poate stârni emoţii călătorilor.
 

Turiştii, atenţionaţi să respecte natura
Cei care ajung în zona lacurilor glaciare răspândite pe teritoriul Parcului Naţional Retezat trebuie să ştie că este foarte important să nu îşi lase urmele trecerii lor prin rezervaţie. "Scăldatul este interzis în lacurile glaciare. De asemenea, nu este permis ca turiştii să se spele cu detergent sau săpun în ape sau să spele vasele sau hainele în ele, pentru că vor polua lacurile. Acest lucru este valabil şi pentru cei care campează în apropierea pâraielor de pe teritoriul parcului. Cei care ajung în Retezat trebuie să manifeste un comportament decent şi să respecte natura", spune Zoran Acimov.

Nici păstorilor nu le este permisă aşezarea cu animalele în zona lacurilor glaciare. În ultimii ani, traseele mai des frecventate de turişti, spre lacurile glaciare din zona centrală a Parcului Naţional Retezat, cum sunt cele din zona Bucura, au fost afectate de afluxul. "Retezatul trebuie să rămână un loc pentru turismul clasic, cu rucsacul, fără mijloace mecanizate, fără presiuni asupra mediului înconjurător", spune Zoran Acimov.

Legendele lacurilor glaciare
Lacurile glaciare s-au format în căldările gheţarilor preistorici, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor. Astfel s-a întâmplat şi cu lacurile din Retezat, însă legendele din popor au atribuit originii lor explicaţii fantastice. Se spune că pe vremuri trăiau uriaşi, care îşi coborau braţele în munte făcându-şi "căldări" adânci din piatră în care se aduna apa, iar ei îşi potoleau setea aici, după luptele sângeroase. Într-una din aceste bătălii, un uriaş ar fi lovit cu baltagul muntele care poartă acum numele Peleaga. Coama muntelui s-a desprins şi a fost aruncată departe, în Valea Pietrelor, iar astăzi locului i se spune Vârful Lolaia. Osteniţi de luptă, uriaşii au săpat câte un ceaun în trupul Pelegii, iar altul a fost scobit în cel al Zănoagei. Apa s-a strâns astfel, formându-se Lacul Bucura şi Lacul Zănoaga. După ce au sorbit uriaşii apa, au sărit mai mulţi stropi şi astfel s-a format o mulţime de tăuri în jurul celor două lacuri. Potrivit legendei, uriaşii au fost înfrânţi de un voinic al locului. I-a tăiat capul unui căpcăun, iar acesta s-a transformat într-un munte de piatră, căruia i se spune Retezat. Un alt uriaş ucis de oameni s-a prefăcut într-un lac mlăştinos, căruia ciobanii îi spun Tăul Spurcat.

Lacurile glaciare din Parcul Naţional Retezat

  • Lacul Ana (la 1990 de metri altitudine) este învecinat lacurilor Lia şi Viorica. Are o suprafaţă de peste trei hectare şi o adâncime maximă de 11,5 metri. Este alimentat din pârâul unei cascade şi este populat de păstrăvi. Apele lui se revarsă în Lacul Lia.
  • Lacul Bucura, (la 2040 metri altitudine) are aproape nouă hectare şi este cel mai întins lac din Masivul Retezat şi, totodată, cel mai întins lac glaciar din România. Adâncimea sa maximă este de 15,5 metri. Pe malul lacului se află un refugiu Salvamont şi se poate campa. De asemenea, este unul dintre cele mai vizitate lacuri din Retezat.
  • Lacul Florica  (la 2090 metri altitudine) este al treilea lac în traseul circuitul lacurilor înşirate. Are o suprafaţă de un hectar şi o adâncime maximă de şase metri. Se află în imediata apropiere a Lacului Viorica, de care este despărţit de o cascadă de aproximativ 20 de metri.
  • Lacul Galeş (la 1990 de metri altitudine) ere o suprafaţă de 4,5 hectare şi o adâncime de până la 10 metri. S-a format din torentul care coboară din cele trei lacuri cunoscute ca Zănoagele Galeşului, iar din el izvorăşte pârâul Izvoarele Galeşului, ce face legătura cu Tăul dintre Brazi.
  • Lacul Gura Apei este un baraj artificial construit între anii 1975 şi 1986 pe valea Râului Mare. Are o întindere de peste 400 de hectare şi se află în la intrarea în Parcul Naţional Retezat.
  • Lacul Lia (la 1910 metri altitudine), cu o suprafaţă de 1,35 de hectare, are o formă triunghiulară şi este alimentat dintr-un izvor care se revarsă din Lacul Ana. Este cel mai bogat lac în păstrăvi.
  • Lacul Peleaga (la 2122 metri altitudine), cu o suprafaţă de 1,8 hectare se află sub cele mai înalte vârfuri ale Retezatului, Peleaga şi Păpuşa. Lacul este locul de destinaţie pentru cele mai multe dintre traseele montane din Retezat.
  • Lacul Pietrele (1990 metri altitudine) are o adâncime mică, de un metru şi o suprafaţă de 0,4 hectare. Este un loc de popas preferat de turiştii care urcă de la cabana Pietrele spre vârfurile Bucura II, Stănişoara şi Custura Bucurii.
  • Lacul Stănişoara (la 2000 metri altitudine) se află în căldarea Retezatului, la poalele vârfului Retezat, înalt de 2485 de metri. Are o adâncime de un metru şi este învecinat altor două lacuri, Zănăguţele Stânişoarei I şi II.
  • Lacul Stevia (la 2070 metri altitudine) are o adâncime de 10 metri li o suprafaţă de 0,7 hectare. Este mai puţin accesibil, iar împrejurimile sale sunt în cea mai mare parte a anului acoperite cu zăpadă.
  • Lacul Viorica (la 2070 metri altitudine) are forma unui corn, iar în apropierea lui se găsesc lacurile Florica şi Ana, dar şi un ochi de apă, din a cărei suprafaţă trei sferturi este acoperită cu turbă.
  • Lacul Ciumfu Mare (la 2040 metri altitudine) este locul de revărsare al pârâului Custurii şi la rândul lui formează un pârâu şi o cădere de apă de câteva zeci de metri. Lacul este înconjurat de potecile ciobăneşti care ajung la Stâna de Râu.
  • Tăul Agăţat (la 2208 metri altitudine) este alimentat de izvoare subterane, iar de pe marginea lui turiştii au parte de o panoramă impresionantă a masivului Retezat.
  • Tăul dintre Brazi (la 1710 metri altitudine), aflat pe Valea Galeşului, este înconjurat de o pădure de molid care îi dă un aer misterios. Nu este un lac glaciar.
  • Lacul Păpuşii (la 2150 de metri altitudine) se află la poalele vârfurilor Păpuşa şi Ţapu. Are o adâncime de patru metri, iar accesul până la el este dificil.
  • Tăul Porţii (la 2260 metri altitudine) este lacul aflat la cea mai mare altitudine din Retezat, iar zăpezile îl înconjoară în cea mai mare perioadă a anului.
  • Tăul Ţapului (la 2130 metri altitudine) este unul dintre lacurile greu accesibile din Parcul Naţional Retezat. Se află sub Porţile Închise, între stânci.
  • Tăurile Custurii (la 2226 metri altitudine) sunt două lacuri învecinate, din Căldarea Vârfului Custura de 2475 metri, adânci de până la nouă metri. Pârâul lor firmează Cascada Ciumfu Mare.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook,125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.


Vă recomandăm şi:

FOTO Poiana Pelegii, locul din inima Retezatului unde ajungi cu maşina

Poiana Pelegii, judeţul Hunedoara, este punctul final al singurului drum care îi aduce pe turişti cu maşina în Parcul Naţional Retezat. Este un loc de vis, din care pornesc cele mai spectaculoase trasee pe munte, printre care şi cel spre lacul glaciar Bucura.

FOTO Ulpia Traiana Sarmizegetusa a primit peste 35.000 de turişti, dar mulţi o confundă cu capitala regatului dacilor

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, vechea capitală a Daciei romane, a devenit în ultimii ani unul dintre punctele de referinţă pe harta turistică a Hunedoarei. Ruinele fostului oraş cosmopolit  au fost vizitate în acest an de peste 35.000 de turişti, însă nu sunt puţini cei care îl confundă în continuare cu situl fostei capitale a Daciei pre-romane Sarmizegetusa Regia.

FOTO Blestemul dintre ruinele cetăţii lui Jules Verne, de la poalele Retezatului

Cetatea Colţ, din comuna hunedoreană Râu de Mori, care l-a inspirat pe Jules Verne în romanul „Castelul din Carpaţi“ a devenit un monument aproape interzis turiştilor. Cei care ajung la poalele ei găsesc cu greu drumul spre cetate şi trebuie să fie cu ochii în patru din cauza viperelor şi a zidurilor şubrede.

Parcul Naţional Retezat. Lacul Bucura.

Imagini din aceeasi galerie
  • Parcul Naţional Retezat. Lacul Bucura.
  • Parcul Naţional Retezat. Lacul Bucura. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Parcul Naţional Retezat. Lacul Bucura. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.1
  • Lacul Stevia. Foto Claudiu Nelega.
  • Lacul Zănoaga. FOTO: bloguldecalatorii.ro
  • Lacul Bucura. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Parcul Naţional Retezat FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Tăul Ţapului. FOTO: Arhiva personală Alexandra Roşu. bloguldecalatorii.ro
  • Parcul Naţional Retezat. Lacul Bucura. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Tăul dintre brazi. FOTO: Claudiu Nelega.
Distribuie imaginea
citeste totul despre: