FOTO VIDEO Barza, satul părăsit de pe muntele de aur. Dezastrul exploatării aurifere jefuite timp de un deceniu

FOTO VIDEO Barza, satul părăsit de pe muntele de aur. Dezastrul exploatării aurifere jefuite timp de un deceniu

Hoţii au jefuit clădirile părăsite ale fostei exploatări aurifere. FOTO Daniel Guţă

Exploatarea auriferă Gura Barza a intrat în urmă cu opt ani în programul guvernamental de închidere a minelor, însă oamenii din zonă nu s-au ales cu nimic: fostul complex minier a fost devastat în întregime, foştii mineri nu au mai avut posibilitatea să îşi găsească alte locuri de muncă, iar comunitatea de la poalele Munţilor Apuseni se mai poate mândri doar cu trecutul „muntelui de aur”

Ştiri pe aceeaşi temă

La Gura Barza, o exploatare auriferă care a funcţionat intens timp de aproape două secole în vecinătatea municipiului Brad, dărâmăturile ocupă hectare întregi din valea în care funcţiona centrul industrial. La începutul secolului trecut, minerii de la Barza scoteau anual peste o tonă de aur pur din galeriile săpate în munte. Uzina de preparare a minereului construită la poalele muntelui Barza în 1898 fusese cea mai mare din Imperiul Austro-Ungar. Un secol mai târziu, când exploatarea auriferă de la Barza îşi începea declinul, în zonă mai lucrau 6.000 de mineri. Gura Barza s-a închis definitiv în 2006, iar de atunci nimeni nu a mai putut ţine sub control dezastrul care a pus stăpânire pe aceste locuri.

„Stăm pe un munte de aur, spun localnicii din Barza şi Crişcior, satele dezvoltate o dată cu mineritul. Pe străduţa care traversează satul Barza şi urcă spre locul vechilor mine pot fi văzuţi oameni purtând vestele de mineri, păstrate de zeci de ani ca şi cum timpul ar fi stat în loc pentru ei.

Dezastrul prevestit dinainte de 1989
„Pe strada aceasta treceau zilnic 60 de autobuze pline cu mineri. Se lucra în trei schimburi şi, în general, până la sfârşitul anilor ‘80, am dus o viaţă bună. Oamenii lucrau cam patru ore pe zi, cei care intrau în subteran, şi aveau salarii destul de mari. Existau şcoli, un cinematograf, localuri unde petreceam timpul liber, iar atmosfera era una plăcută. Era multă agitaţie în jurul minei de aur”, îşi aminteşte Ioan, un fost instalator, angajat în exploatarea de la Barza timp de peste 40 de ani. Omul povesteşte că declinul minei a început înainte de 1989, deşi statul continua să investească în dezvoltarea zonei industriale.

Primarul municipiului Brad, Florin Cazacu, fost lider de sindicat la Gura Barza, a povestit că Nicolae Ceauşescu urma să aloce cinci miliarde de lei pentru retehnologizarea exploatării, o sumă fabuloasă pentru acele vremuri. Însă nu a mai apucat, iar investiţiile ulterioare ale statului român au fost nesemnificative. Nici măcar blocurile construite la poalele muntelui, în Crişcior, nu au mai fost finalizate. Clădirile fantomă au rămas părăsite până în prezent.


Intrarea în mină. Colecţia Mircea Faur, Crişcior.

„În urmă cu 50 de ani, mă angajasem în mină şi aveam un salariu de 1.200 de lei. Acum o pensie de 1.100 de lei. Eu mă descurc, însă copiii mei au fost nevoiţi să plece ca să muncească în alte oraşe”, a povestit Gheorghe Cioară, un fost miner din Barza. „Oamenii au început să se împrăştie din zonă după 1989, însă cea mai mare lovitură au primit-o în anii care au urmat. După ce s-a închis mina, nu a mai rămas nimic de făcut în Barza şi Crişcior. Cei mai norocoşi au apucat să iasă la pensie, însă minerilor care nu au avut ani suficienţi de lucru şi au fost disponibilizaţi le-a fost aproape imposibil să îşi găsească un nou loc de muncă, pentru a putea îndeplini criteriile de pensionare”, a mai spus fostul miner.

 
Foto

„Un loc al nimănui”
Omul locuieşte într-o căsuţă situată în vecinătatea fostei galerii principale a minei Gura Barza. În drum spre Crişcior, trece aproape zilnic pe lângă ruinele fostei exploatări, traversate la rândul lor de un pârâu roşu, poluat, care se varsă în Crişul Alb. În ultimii ani a asistat neputincios la devastarea zecilor de construcţii miniere.

De aproape zece ani, ciocanele căutătorilor de fier vechi răsună în valea în care funcţionau minele, zdrobitorul de minereuri, magaziile, o uzină electrică, o uzină de prelucrare şi clădirile administrative ale complexului minier. Doar câteva tuneluri traversate în trecut de vagoanele cu minereu au rămas intacte, pentru că hoţii nu au avut ce fura din ele, în afară de calea ferată.

„La scurt timp după ce s-a închis mina şi au fost blindate intrările în galerii, a dispărut gardul împrejmuitor al exploatării. Apoi cei de la Minvest, compania care a administrat minele de aur, au pus pază, însă până la urmă au renunţat şi la ea. Acum locul minei pare al nimănui”, spune Vasile, un localnic, şi el fost miner. Bărbatul a fost disponibilizat în 2006, iar în lipsa unui loc de muncă, munceşte cu ziua la ceilalţi săteni din Barza.

El Dorado din Brad
În zona Bradului, aurul este extras din vremea Daciei romane, însă exploatările au început să se dezvolte intens de circa două secole, o dată cu primele investiţii în modernizarea centrelor miniere. Minereurile extrase şi prelucrate conţineau metale nobile, aur şi argint, în concentraţie variabilă de până la 12 grame la tonă, iar în unele cazuri au ajuns la o concentraţie de 40 de grame la tona de minereu.

Până în 1948, când complexul minier a fost naţionalizat, ultimul proprietar privat al exploatării a fost Societatea „Mica” Brad. Ulterior, în 1955 a fost înfiinţat Trustul Aurului Brad, care administra centrele miniere, iar în prezent zona fostului complex se află în patrimoniul Minvest. Din 1998, zona minieră a Bradului a fost inclusă pe pe lista celor defavorizate. În 2006, minele de aur au intrat în programul de închidere, producţia fiind oprită, iar un an mai târziu a fost pus lacătul definitiv pe exploatare. Distrugerile complexului minier au început la scurt timp după desfiinţarea acestuia.


Vă recomandăm şi:

Copilul care a descoperit o comoară de galbeni în valoare de 500.000 de euro Flavius are 11 ani şi se poate considera unul dintre cei mai norocoşi copii din satul hunedorean Ocolişu Mic de la poalele cetăţilor dacice.

FOTO Propunere inedită: lasă oraşul şi vino să trăieşti în satele moţilor, din ţinutul vechilor mine de aur Zeci de case din satele hunedorene ale Ţării Moţilor au fost părăsite odată cu terenurile lor, după ce minele de aur s-au închis.

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor.

Aur sau cianură? Ce aduce exploatarea minieră de la Certej locuitorilor din zonă Viitoarea exploatare auriferă de la Certej a împărţit locuitorii comunei hunedorene în două tabere. 

Povestea kosonilor din aur, cele mai valoroase monede ale regilor daci Singurele monede din aur care datează din vremea regilor daci au fost kosonii.

FOTO Cum arată aurul brut din Munţii Apuseni: singurul muzeu al aurului din Europa poate fi vizitat în Brad Aproape 20 de kilograme de aur cântăreşte tezaurul de piese expus la Muzeul Aurului din Brad, unic în Europa.

Intrarea în mină. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Imagini din aceeasi galerie
  • Intrarea în mină. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Ape poluate. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Intrarea în mina Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Poluare. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Intrare Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Ruine. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Dărâmături. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Dezolant. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Ruinele vechii intrări în mină. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Apele. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Fosta administraţie. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Noroc Bun. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Ruinată. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Un fost tunel minier. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Simboluri. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Fosta uzină. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Ruinele uzinei. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Preparaţie. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Distrugeri. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Pârâul poluat traversează satul. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Foşti mineri. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Mărunţitorul. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Distrugeri. Gura Barza, fosta exploatare auriferă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Monument Gura Barza,
  • Intrare în mină, la sfârşitul secolului XIX.  FOTO: Colecţia Mircea Faur
  • Barza, în urmă cu un secl. Uzina. FOTO: Colecţia Mircea Faur
  • Colonie minerească. FOTO: Colecţia Mircea Faur
  • Intrarea în mină. FOTO: Colecţia Mircea Faur
  • Uzina Electrică Gura Barza în anii comnismului. FOTO: Colecţia Mircea Faur
  • 

Minele de aur ale Asociaţiei Ruda 12 Apostoli din
Brad. După V. Puscaşiu, Minele de aur din Brad şi Săcărâmb 1919
  • Gura Barza acum si in urmă cu un secol. 
  • Aur brut.
  • Aur.
  • Aur. Foto Daniel Guţă
  • Filoane  valoroase din aur pur. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Distribuie imaginea
citeste totul despre: