FOTO „Dealul Fericirii” cu privelişti de poveste. Cum arată locul de vis din Munţii Apuseni, unde s-a născut Horea
0Horea, personaj ilustru din istoria românilor, s-a născut în Ţara Moţilor, într-o casă de pe Dealul Fericet (Fericetului), mai sus de satul Albac. Locul din Apuseni în care a trăit liderul iobagilor din vremea Răscoalei din 1784 oferă privelişti impresionante.
O căsuţă din lemn, în care a fost amenajat un mic muzeu, un frasin despre care tradiţia locală spune că a fost plantat chiar de Horea, un bust al eroului Răscoalei de la 1784 şi un monument sfinţit în 1937, ridicat în cinstea lui, se află pe Dealul Fericet (Fericetului) şi amintesc de locul natal al unuia dintre cei mai iluştri reprezentanţi ai românilor din istorie. Dealul Fericet, unde s-a aflat vatra lui Horea, se dezvăluie turiştilor într-o atmosferă de poveste.
Fotografiile realizate de Ioan Benea Jurca arată cât de pitoreşti au rămas ţinuturile stâpânite de moţi de-a lungul secolelor şi cât de frumoase sunt priveliştile Apusenilor.
Eroul din Munţii Apuseni
Horea, pe numele său adevărat Ursu Nicula, unul dintre liderii participanţilor la Răscoala ţărănească din toamna anului 1784, s-a născut în Ţara Moţilor, în satul Albac, pe Dealul Fericet, şi a fost de meserie meşter lemnar.
Numele i se trăgea de la faptul că ştia să cânte frumos, să „horească", iar cel de Ursu provenea dintr-un obicei arhaic al moţilor, care în trecut dădeau nume de animale sau de copaci viguroşi copiilor din credinţa că pruncul va căpăta puterea animalului sălbatic sau a copacului după care a fost botezat.
Casa în care a locuit Horea nu mai există, însă mărturiile vremii o descriu ca fiind un loc modest, la fel ca majoritatea celor ale românilor din Apuseni.
„Sărac lipit, căci n-avea decât o căsuţă de bârne late de brad, era înzestrat în schimb cu multe cunoştinţe practice, câştigate în viaţa sa agitată şi în călătoriile sale pe la Viena. Se bucura de o imensă popularitate, mai ales printre iobagii comunelor de pe văile Arieşului Mare şi Arieşului Mic. Din căsătoria cu soţia sa Ilina a avut doi copii: pe Ion, care a fost şi dânsul vice-căpitan pe vremea revoluţiei, şi pe Luca”, scria Ion Abrudeanu, în volumul „Moţii, Calvarul unui popor eroic dar nedreptăţit” (1938).
Horea, iobagul cu trecere la împăratul Iosif al doilea şi la Curtea Imperială din Viena, a aprins scânteia celor mai mari revolte din Transilvania secolului al XVIII-lea. A cerut înlăturarea opresiunilor de care sufereau locuitorii comunelor din Apuseni şi a exceselor grofilor, însă a sfârşit într-un mod cumplit, tras pe roată în primăvara anului 1785. Treptat, în urma revoltelor sângeroase din 1784, situaţia moţilor s-a îmbunătăţit relativ: li s-a acordat libertatea păşunatului, scutirea de cărăuşie, desfiinţarea servituţii personale şi a legării de glie şi au primit dreptul de a se căsători fără consimţământul nobilului şi drepturi la învăţătură.
FOTOGRAFII: Ioan Benea Jurca
Povestea monumentului lui Horea
Locul natal al lui Horea a rămas unul preţuit de români, de-a lungul timpului. În luna mai 1937, când monumentul de marmură ridicat în cinstea eroului de la 1784 a fost dezvelit în luna mai a anului 1937, sute de oameni au asistat la ceremonia la care a fost invitat episcopul Nicolae al Clujului.
„Prea Sfinţia sa (episcopul Nicolae Colan al Clujului) şi însoţitori săi au cutreerat parohiile risipite pe culmile dealurilor, pe drumuri grele, când pe jos, când în care trase de boi, pentru ca să aducă prinos de sfântă închinare la casa lui Avram Iancu din Vidra şi la vatra casei lui Horia, din culmea Fericetului, unde învăţătorii cercului Albac au ridicat un frumos monument de marmoră, care a fost desvelit şi sfinţit cu acest prilej cu o impresionantă solemnitate. În bătaia de lumină şi căldură a soarelui, în şoaptele codrilor de brad aveai senzaţia că deasupra noastră a tuturor pluteşte viu duhul marilor eroi dela 1784 şi 1848, ca un memento pentru urmaşii lor de astăzi, ca să fie şi ei gata în orice clipă să facă aceleaşi sacrificii pentru neam şi lege, pe cari ei le-au făcut”, informa Viaţa Ilustrată, în iunie 1937.
FOTOGRAFII: Ioan Benea Jurca
Vă recomandăm să citiţi şi:
Horea, conducătorul celei mai cumplite răscoale din Transilvania ultimelor secole, a devenit un personaj legendar, admirat pentru trecerea pe care o avea la împăratul Iosif al II-lea şi pentru încercările de a le îmbunătăţi condiţiile iobagilor din Transilvania.
Moţii sunt o comunitate aparte care trăieşte în satele din ţinuturile înalte ale Munţilor Apuseni. Deşi în mod tradiţional moţii sunt consideraţi doar localnici ai câtorva sate din jurul oraşelor Câmpeni şi Abrud, treptat şi-au luat numele de moţi şi localnicii de pe Valea Crişului Alb, din Ţara Zarandului, zone din judeţele Bihor, Hunedoara, Arad şi Cluj. Povestea locuitorilor „Ţării Moţilor” este fascinantă.
Răscoala din toamna anului 1784, condusă de Horea, a avut ecouri în Europa sfârşitului secolului al XVIII, iar martiriul lui Horea l-a transformat într-un personaj legendar. Mărturiile vremii prezintă numeroase controverse privind modul s-au desfăşurat evenimentele şi despre atrocităţile comise de cei implicaţi în răscoală.
Se încarcă comentariile...
