FOTO Colţul de rai al părintelui Arsenie Boca, la 104 ani de la naşterea sa
0Părintele Arsenie Boca s-a născut în 29 septembrie 1910, la Vaţa de Sus. Cei care îi cunosc povestea preotului martir spun că locul său natal este "colţul de rai" de pe Dealul Bujoara. În ultimii ani, aici au fost ridicate mai multe construcţii şi monumente în memoria duhovnicului, iar localnicii din Vaţa spun că pe deal va fi construită şi o mănăstire.
Colţul de rai unde într-o zi de septembrie a anului 1910 s-a născut Zian Boca, cel care urma devină cel mai mare duhovnic român al secolului trecut, sub numele de Arsenie Boca, se află pe Dealul Bujoara, deasupra satelor Căzăneşti şi Vaţa de Sus din Ţara Moţilor. În aceeaşi zonă din Munţii Zarandului a trăit şi Avram Iancu.
Locul natal al părintelui Arsenie Boca se află la o jumătate de oră de mers pe jos, din satul Căzăneşti. Urcuşul începe din Valea Cerboaia, pe un drum forestier, greu accesibil chiar şi pentru maşinile de teren, care străbate o pădure deasă, apoi o poiană şi înconjoară un deal, de pe culmea căruia se văd în depărtare cele mai înalte vârfuri ale Apusenilor.
Aici familia părintelui Arsenie Boca a avut pământuri, iar localnicii spun că tot aici a fost vatra în care el a luat fiinţă. S-au împlinit astăzi 104 ani de la naşterea duhovnicului Arsenie Boca, iar sute de pelerini au urcat în ultimele zile pentru a se ruga pe dealul care le aminteşte de acesta.
O nouă mănăstire
Până în urmă cu câţiva ani, puţini oameni ştiau unde se află locul natal al părintelui. Amintea de el doar o cruce din lemn, ridicată în preajma unei fâneţe vechi care a aparţinut familiei Boca. În apropierea căsuţei, restaurată între timp, localnicii au aşezat o cruce din marmură, care să le amintească oamenilor de locul naşterii lui Arsenie Boca.
În 2011 şi 2012, aproape zece hectare din pământurile de pe Dealul Bujoara, inclusiv cele pe care s-a aflat vatra familiei părintelui au fost cumpărate de un preot din Timişoara. O familie de timişoreni a cumpărat un alt teren în aceeaşi zonă şi a ridicat o căsuţă de lemn, cu dependinţe şi o grădină de legume, unde cei doi soţi îşi petrec cea mai mare parte a anului. „În câţiva ani, dealurile acestea vor fi mult mai populate”, spune timişoreanul, arătând spre locurile fostei vetre a familiei Boca.
În vecinătatea gospodăriei de vară a timişoreanului, locul vechii vetre a familiei Boca a fost îngrădit. În curtea plină de flori şi icoane au fost montate bănci din lemn, a fost construit un foişor şi a fost trasă apă de la un izvor. O porţiune a dealului a fost terasată pentru ca aici să fie plantaţi pomi fructiferi. Este un teren privat totuşi, chiar dacă pelerinii au libertatea să se odihnească şi să admire peisajul de vis. Iar în preajma acestui „colţ de rai”, după cum îl descrie Vasile, cel care are în grijă căsuţa, va fi ridicată o nouă mănăstire.
Cine a fost Arsenie Boca
Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vaţa de Sus - d. 28 noiembrie 1989, Mănăstirea Sinaia, Prahova) e considerat una dintre marii duhovnici ai românilori. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului. Până la sfârşitul anilor 1950, stareţul a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor.
A fost închis la Securitatea din Braşov, apoi dus la Canal. A ajuns în închisorile din Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. Totuşi, Securitatea l-a urmărit aproape până în ultimele săptămâni dinaintea morţii sale, în 1989. Mănăstirea Prislop, unde Arsenie Boca a slujit în anii 1950 şi unde a fost înmormântat, a devenit unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România. Oamenii vin şi se roagă la mormântul acestuia, mulţi cu credinţa că pelerinajul le va aduce bunăstare sau vindecarea unor afecţiuni.
Vă recomandăm şi:
Mănăstirea Prislop atrage zilnic mii de credincioşi din toate zonele ţării. În ultimii ani, numărul pelerinilor şi al turiştilor care vin la mormântul părintelui Arsenie Boca a crescut exponenţial, iar fenomenul a schimbat perspectiva din care este privit lăcaşul religios, a cărei imagine pare mult schimbată faţă de vremurile în care nu era atât de cunoscut.
Părintele Arsenie Boca a schimbat soarta satelor apropiate Mănăstirii Prislop
Două sate hunedorene, Silvaşu de Sus şi Silvaşu de Jos, aflate în vecinătatea Mănăstirii Prislop, au renăscut economic în ultimii ani datorită popularităţii locului unde este înmormântat părintele Arsenie Boca.
În ciuda ploii şi a vremii posomorâte, mii de pelerini au venit în această dimineaţă la Prislop, pentru a sărbători 103 ani de la naşterea duhovnicului Arsenie Boca. Locul de veci al fostului stareţ al mănăstirii a devenit un loc de pelerinaj pentru creştinii din întreaga ţară.
FOTO Tainele casei de pe munte a părintelui Arsenie Boca
Veche de mai bine de un secol, o căsuţă din lemn şi chirpici ascunsă pe vârful unui munte e considerată de localnicii din împrejurimile Bradului un colţ de Rai. Aici s-ar fi născut în 1910 părintele Arsenie Boca, cel supranumit „sfântul Ardealului“.
FOTO VIDEO Pe urmele sfântului părinte Arsenie Boca, în cel mai iubit loc din Ţara Haţegului
Mănăstirea Prislop se confundă cu numele părintelui Arsenie Boca, una dintre cele mai iubite figuri ale ortodoxiei româneşti. În anii 1950, părintele a fost stareţ al Mănăstirii Prislop, într-o vreme în care calvarul persecuţiilor din regimul comunist începea să se răsfrângă asupra lui. Un reportaj plin de mistic şi profunzime în cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” - ”125 de locuri pentru care iubim România”.
Se încarcă comentariile...
