FOTO Cele mai frumoase lacuri glaciare din Retezat. Cum arată sanctuarul naturii înainte de venirea iernii
0
Lacurile glaciare şi cele mai înalte vârfuri din Masivul Retezat îşi întâmpină oaspeţii într-o atmosferă de vis, în ultimele zile de toamnă.
În aşteptara primelor zăpezi, care împodobesc mai devreme crestele, Retezatul îşi primeşte călătorii într-o atmosferă de poveste.
Lacurile glaciare strălucesc sub razele soarelui, iar culmile de peste 2000 de metri oferă privelişti care le taie răsuflarea iubitorilor muntelui. Fotografiile realizate de Liviu Nicolae, un hunedorean pasionat de expediţii montane, arată cât de spectaculoase sunt priveliştile din Masivul Retezat în ultimele zile de toamnă.
Fotografii: Liviu Nicolae
Lacurile glaciare din Parcul Naţional Retezat
Parcul Naţional Retezat se întinde în prezent pe aproape 40.000 de hectare, impresionează prin numărul mare de lacuri glaciare, peste 50, şi este considerat un adevărat tărâm sălbatic al Europei.
În Retezat se află cel mai întins lac glaciar din ţară, Bucura. Tot aici, călătorii găsesc Tăul dintre Brazi, considerat unul dintre locurile misterioase ale Retezatului, Lacul Zănoaga, cel mai adânc, Tăul Porţii, situat la cea mai mare altitudine dar fiecare lac, tău, sau ochi de apă din Retezat, pete de culoare albastru-verzui în imensitatea muntelui, poate stârni emoţii călătorilor, la fel cum o fac şi vârfurile de peste 2.000 de metri şi căldările sale.
Iată cele mai importante lacuri glaciare din Retezat:
- Lacul Ana (la 1990 de metri altitudine) este învecinat lacurilor Lia şi Viorica. Are o suprafaţă de peste trei hectare şi o adâncime maximă de 11,5 metri. Este alimentat din pârâul unei cascade şi este populat de păstrăvi. Apele lui se revarsă în Lacul Lia.
- Lacul Bucura, (la 2040 metri altitudine) are aproape nouă hectare şi este cel mai întins lac din Masivul Retezat şi, totodată, cel mai întins lac glaciar din România. Adâncimea sa maximă este de 15,5 metri. Pe malul lacului se află un refugiu Salvamont şi se poate campa. De asemenea, este unul dintre cele mai vizitate lacuri din Retezat.
- Lacul Florica (la 2090 metri altitudine) este al treilea lac în traseul circuitul lacurilor înşirate. Are o suprafaţă de un hectar şi o adâncime maximă de şase metri. Se află în imediata apropiere a Lacului Viorica, de care este despărţit de o cascadă de aproximativ 20 de metri.
- Lacul Galeş (la 1990 de metri altitudine) ere o suprafaţă de 4,5 hectare şi o adâncime de până la 10 metri. S-a format din torentul care coboară din cele trei lacuri cunoscute ca Zănoagele Galeşului, iar din el izvorăşte pârâul Izvoarele Galeşului, ce face legătura cu Tăul dintre Brazi.
- Lacul Gura Apei este un baraj artificial construit între anii 1975 şi 1986 pe valea Râului Mare. Are o întindere de peste 400 de hectare şi se află în la intrarea în Parcul Naţional Retezat.
- Lacul Lia (la 1910 metri altitudine), cu o suprafaţă de 1,35 de hectare, are o formă triunghiulară şi este alimentat dintr-un izvor care se revarsă din Lacul Ana. Este cel mai bogat lac în păstrăvi.
- Lacul Peleaga (la 2122 metri altitudine), cu o suprafaţă de 1,8 hectare se află sub cele mai înalte vârfuri ale Retezatului, Peleaga şi Păpuşa. Lacul este locul de destinaţie pentru cele mai multe dintre traseele montane din Retezat.
- Lacul Pietrele (1990 metri altitudine) are o adâncime mică, de un metru şi o suprafaţă de 0,4 hectare. Este un loc de popas preferat de turiştii care urcă de la cabana Pietrele spre vârfurile Bucura II, Stănişoara şi Custura Bucurii.
- Lacul Stănişoara (la 2000 metri altitudine) se află în căldarea Retezatului, la poalele vârfului Retezat, înalt de 2485 de metri. Are o adâncime de un metru şi este învecinat altor două lacuri, Zănăguţele Stânişoarei I şi II.
- Lacul Stevia (la 2070 metri altitudine) are o adâncime de 10 metri li o suprafaţă de 0,7 hectare. Este mai puţin accesibil, iar împrejurimile sale sunt în cea mai mare parte a anului acoperite cu zăpadă.
- Lacul Viorica (la 2070 metri altitudine) are forma unui corn, iar în apropierea lui se găsesc lacurile Florica şi Ana, dar şi un ochi de apă, din a cărei suprafaţă trei sferturi este acoperită cu turbă.
- Lacul Ciumfu Mare (la 2040 metri altitudine) este locul de revărsare al pârâului Custurii şi la rândul lui formează un pârâu şi o cădere de apă de câteva zeci de metri. Lacul este înconjurat de potecile ciobăneşti care ajung la Stâna de Râu.
- Tăul Agăţat (la 2208 metri altitudine) este alimentat de izvoare subterane, iar de pe marginea lui turiştii au parte de o panoramă impresionantă a masivului Retezat.
- Tăul dintre Brazi (la 1710 metri altitudine), aflat pe Valea Galeşului, este înconjurat de o pădure de molid care îi dă un aer misterios. Nu este un lac glaciar.
- Lacul Păpuşii (la 2150 de metri altitudine) se află la poalele vârfurilor Păpuşa şi Ţapu. Are o adâncime de patru metri, iar accesul până la el este dificil.
- Tăul Porţii (la 2260 metri altitudine) este lacul aflat la cea mai mare altitudine din Retezat, iar zăpezile îl înconjoară în cea mai mare perioadă a anului.
- Tăul Ţapului (la 2130 metri altitudine) este unul dintre lacurile greu accesibile din Parcul Naţional Retezat. Se află sub Porţile Închise, între stânci.
- Tăurile Custurii (la 2226 metri altitudine) sunt două lacuri învecinate, din Căldarea Vârfului Custura de 2475 metri, adânci de până la nouă metri. Pârâul lor firmează Cascada Ciumfu Mare.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
