Femeia de geniu din România căsătorită cu fiul lui Albert Einstein. Cum a ajuns fiica rabinului din Orăştie printre marile personalităţi ale ştiinţei
0
Fiul cel mare al faimosului fizician Albert Einstein s-a însurat cu o evreică din Orăştie. Elisabeta Einstein a devenit faimoasă în urma descoperirilor revoluţionare în neurochimie.
Orăştie a fost locul unde s-a născut şi a copilărit una dintre cele mai faimoase femei din lumea ştiinţei, însă puţini români îi cunosc povestea. Elisabeta Roboz Einstein (1904 – 2003), fiica unui rabin din Orăştie, a fost celebră pentru descoperirile sale în biochimie, dar şi pentru povestea de dragoste trăită cu fiul cel mare al lui Albert Einstein (1879 - 1955) – una dintre marile personalităţi din istoria omenirii. Adevarul.ro i-a aflat povestea.
Elisabeta s-a căsătorit în 1959 cu profesorul Hans Albert Einstein (1904 - 1973), iar cei doi oameni de ştiinţă au rămas împreună până în 1973, când Hans a decedat. Au trăit în Califorina (Statele Unite ale Americii) şi nu au avut moştenitori, însă au purtat de grija fiilor lui Hans, proveniţi din prima căsătorie a acestuia cu Frieda, prima soţie a acestuia care murise în 1958.
Elisabeta Roboz s-a născut în 1904 la Orăştie, oraşul transilvan cosmopolit cu 7.000 de locuitori la acea vreme, care făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. La vârsta de 10 ani, tatăl ei, profesor şi rabin şef al comunităţii evreieşti din Orăştie, a murit. După o copilărie petrecută în oraşul de pe Valea Mureşului, Elisabeta s-a mutat cu mama sa şi cu cei cinci fraţi în oraşul Nyiregyháza (Mestecăneşti) din nord-estul Ungariei. Şi-a continuat studiile la Universitatea din Viena, unde în 1928 a obţinut un doctorat în chimie organică, summa cum laude. În 1940, Elisabeta a emigrat din Ungaria în Statele Unite ale Americii. În timpul războiului, mama şi trei dintre fraţii ei au murit, cei din urmă fiind ucişi de naziştii maghiari. Celalţi doi fraţi au reuşit să emigreze în SUA.
În anii ’40, tânăra cercetătoare devenise deja cunoscută în Statele Unite ale Americii, unde a înfiinţat un laborator de nutriţie a plantelor în Stockton, California, şi era expertă în tehnologia alimentaţiei.
Mai târziu, s-a dedicat carierei academice şi cercetării sistemului nervos uman. A devenit asociat la Institutul de Tehnologie din California (Caltech), apoi profesor de chimie la Universitatea din Wyoming, profesor la Universitatea Stanford, şi profesor asociat de biochimie la Universitatea din Georgetown. În 1958, Elisabeta a revenit la Universitatea Stanford, ca profesor asociat de neurologie şi microbiologie medicală şi a condus laboratorul de Neurochimie. În vara anului 1959, după o prietenie îndelungată cu fiul cel mare al lui Albert Einstein, la acea vreme profesor la Universitatea din California, cei doi s-au căsătorit. Luna de miere şi-au petrecut-o pe malul unui lac, în Canada.
„Sunt două lucruri pe care le-aş face exact la fel din nou: munca mea şi mariajul meu. Poate altfel aş vrea să fiu mai înaltă sau mai suplă, însă aceste două lucruri sunt exact cum îmi doresc”, relata Elisabeta, într-un articol publicat în 1966 în SUA, cu titlul „Ştiinţa este plăcere”.
Soţia lui Hans Einstein a avut o carieră ştiinţifică prolifică şi a primit numeroase premii şi onoruri. A descoperit proteina bazică de mielină şi a lăsat posterităţii cercetări prţioase dedicate sclerozei multiple. Potrivit biografiei ei, Elisabeta Einstein a izolat şi a purificat una dintre componentele centrale ale mielinei, proteina de bază a mielinei (MBP), şi a investigat rolul potenţial al acesteia în scleroza multiplă (MS) a bolii neurodegenerative, caracterizată prin descompunerea mielinei. Pe lângă investigarea bolilor sistemului nervos, a efectuat cercetări pentru a încerca să înţeleagă mai bine dezvoltarea normală a sistemului nervos, inclusiv modul în care hormonii tiroidieni influenţează formarea acoperirii mielinei.
Elisabeta Einstein a murit în 2003, în Berkley, California. „Omul şi destinul său trebuie întotdeauna să rămână în centrul eforturilor ştiinţei”, scria aceasta. Ea a publicat în 1991 o carte despre Albert Hans Einstein, numită „Reminiscenţe ale vieţii sale şi ale vieţii noastre împreună”.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
