Drumul spre Poiana Omului, locul de poveste în care Decebal s-ar fi sinucis. Cum a schimbat şoseaua de pe munte peisajul aşezărilor arhaice de păstori
0Poiana Omului este unul dintre locurile legendare ale Hunedoarei. Se spune că aici şi-a luat viaţa însuşi regele Decebal, în timp ce era urmărit de o unitate de cavalerie romană. La aproape două milenii de la războiul daco – roman, zona învecinată cetăţilor dacice şi satelor Luncanilor impresionează prin frumuseţea ei şi prin ineditul unei şosele moderne, care îi aduce pe călători în apropierea poienii.
Locul unde s-ar fi sinucis Decebal se află, potrivit unor istorici şi a credinţelor bătrânilor din cătunele răsfirate pe culmile Munţilor Orăştiei, în vecinătatea Sarmizegetusei Regia. Poartă un nume ciudat, Poiana Omului, un nume ale cărui origini localnicii nu le cunosc.
Toponimul provine din vremuri străvechi, iar sătenii din Târsa, o aşezare cu 200 de suflete, înconjurată de nori, la 1000 de metri altitudine în Munţii Orăştiei, îl leagă de cel care a stăpânit aceste ţinuturi în Antichitate, regele dac Decebal.
Despre Poiana Omului se spune că a fost locul unde regele Decebal şi-ar fi găsit sfârşitul, în timp ce era urmărit de romani.
Relatarea istoricului latin Dio Cassius ilustrează tragismul morţii conducătorului dacilor. “Când a văzut Decebal că scaunul lui de domnie şi toată ţara sunt în mâinile duşmanului, că el însuşi este în primejdie să fie luat prizonier, îşi curmă zilele. Capul său fu dus la Roma. În felul acesta Dacia ajunse sub ascultarea romanilor şi Traian stabili în ea oraşe de colonişti”, informa Dio Cassius, autorul Istoriei Romanilor.
Moartea regelui, pe Columna lui Traian
Descrierea morţii regelui dac este ilustrată şi în ultimele scene de pe Columna lui Traian. ”Scena CXXXIX îl arată pe Decebal vorbind dacilor săi într-un colţ de pădure din munţii unde se refugiase după insuccesul ultimei sale încercări de a stăvili înaintarea romană. Adunaţi în jurul său, dacii, în cea mai mare parte comaţi, îl ascultă cu încordare şi chiar cu emoţie. Este o scenă de tragică despărţire. Dându-şi seama că războiul său cu Traian este pierdut, că romanii sunt stăpâni pe tot pământul Daciei, că ei se apropie chiar de acest loc al refugiului său, regele dac s-a decis să treacă în grabă peste munţii Moldovei sau ai Maramureşului cu o ceată de pileaţi şi să încerce, cu ajutorul foştilor săi aliaţi vecini, o eventuală întoarcere a soartei. (...)
Poiana Omului. FOTO: Fundaţia Dacica / piatra-rosie.ro.
Scena CXLV, una din cele mai întinse de pe Columnă, ni-l înfăţişează în imagini impresionante. În peisajul muntos, creste oblice sugerează confluenţa mai multor văi. Opt călăreţi romani, cu coifuri, scuturi şi lănci, vin din stânga, pe două drumuri diferite. Mişcările lor sunt cu atât mai violente, cu cât sunt situaţi mai aproape de centrul scenei. Trei dintre ei ameninţă cu lăncile un pileat căzut la rădăcina unui stejar – personajul principal al scenei, regele dacilor. Încercarea de a se refugia dincolo de munţi i-a fost zadarnică. Duşmanii, informaţi asupra drumului ce-l alesese, l-au încercuit şi i-au tăiat calea. (…)
Forţele romane implicate în acţiunea de capturare a lui Decebal sunt însemnate; cei 10 călăreţi care le reprezintă poartă pe scuturi emblemele a cel puţin 5 unităţi. Ele au lichidat garda regelui: doi pileaţi zac printre picioarele cailor, cu stânga încleştată pe scut, cu sabia curbă căzută din mână. Numai Decebal trebuia cruţat, pentru a împodobi, la Roma, alaiul triumfal al împăratului biruitor. Gestul comandantului roman care, aplecat mult pe gâtul calului, întinde mâna cu degetul mare întors în sus, îi promite celui înfrânt viaţa. Zadarnic!
Înainte de a fi atins de mâinile urmăritorilor, Decebal, într-o atitudine maiestuoasă şi sfidătoare, îşi taie gâtul cu sabia-i curbă. Artistul Columnei l-a surprins în cădere, cu genunchiul stâng în pământ, cu mâna stângă, crispată pe marginea mantiei, atingând rădăcina stejarului. Piciorul drept a alunecat lângă scutul mare, bogat împodobit. Cu ultima privire îşi înfruntă duşmanii. Prin sensul său sublim şi prin sinceritatea execuţiei artistice, care face onoare obiectivităţii romane, episodul sinuciderii lui Decebal apare ca unul dintre cele mai măreţe de pe relieful Columnei”, informa Radu Vulpe, în volumul Columna lui Traian (Bucureşti, CIMEC, 2002).
Traseul urmat de regele dac
Mărturia istoricului roman şi descifrarea scenelor de pe Columnă nu oferă informaţii precise despre locul morţii regelui dac.
O ipoteză lansată în trecut, susţinută de unii cercetători ai istoriei strămoşilor noştri, arăta că Decebal ar fi plecat din Sarmizegetusa, călărind pe culmile montane prin Poiana Omului, un loc care în Antichitate ar fi fost un nod de comunicaţii între cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, iar moartea sa ar fi avut loc la umbra stejarilor din această poiană, despre care însă nu amintesc informaţiile documentare vechi. Alţi cercetători s-au ferit să susţină că locul morţii lui Decebal s-ar afla în Poiana Omului. Cercetările arheologice nu au confirmat astfel de ipoteze. Poaian se întinde pe o suprafaţă de peste 90 de hectareşi este din timpuri străvechi loc de întâlnire al ciobanilor.
Ultimii kilometri ai drumului spre Poiana Omului sunt aproape inaccesibili maşinilor. "Se poate ajunge doar cu căruţa", spune Ioan Bodea, un cioban din zonă.
Însă până în apropierea locului legendar, până la capătul satului Prihodişte, drumul a fost transformat într-o şosea modernă. Investiţia care a adus drumul de asfalt pe culmile Munţilor Orăştie e considerată o adevărate minune de bătrânii din satel Târsa şi Prihodişte. “De curând, drumul a fost asfaltat şi pentru prima dată am simţit că nu mai trăim într-un loc cu totul izolat de restul lumii. Acum vin turişti în zonă care se minunează şi ei de ce văd aici şi vin oameni interesaţi să cumpere terenuri şi case vechi”, spune Ioana Grecu, o localnică din Târsa.
Vă recomandăm şi:
Peste 10.000 de oameni au vizitat Castelul Corvinilor din Hunedoara de la începutul anului 2016. Administratorii monumentului istoric estimează că în acest an la castel vor ajunge peste 330.000 de turişti, mai mulţi în anul precedent. Hunedoara oferă turiştilor mai multe atracţii turistice de top. Cinci monumente istorice au făcut din judeţul Hunedoara una dintre principalele zone cu atracţii turistice din România.
Traianus Ulpius Marcus (53 - 117) a fost unul dintre cei mai de seamă împăraţi ai Imperiului Roman, iar renumele său este datorat şi cuceririi teritoriilor Daciei. În istoria poporului român, împăratul Traian şi-a cucerit un loc de cinste, iar urmele realizărilor sale se văd încă pe teritoriul României. O serie de lucruri despre viaţa împăratului Traian au rămas însă mai puţin cunoscute publicului larg.
Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.
Folosite ca ofrande aduse zeilor, în Antichitate, 11 plăcuţe din aur nativ, dintre care opt au fost descoperite în termele daco-romane de la Germisara, iar trei aparţin aceleiaşi zone, dar provenienţa lor este contestată, se numără printre comorile uimitoare de pe teritoriul României.
Un tezaur impresionant de podoabe vechi de peste 3.000 de ani, potrivit arheologilor, a fost descoperit în urmă cu patru decenii în Peştera Cioclovina. Mii de obiecte de chihlimbar, sticlă şi faianţă compun una dintre marile comori arheologice ale României. Povestea descoperirii a fost relatată în detaliu de speologul care s-a aventurat în labirinturile subterane.
Se încarcă comentariile...
