Dosarul traficanţilor de comori furate din cetăţile dacice: Înalta Curte ar putea da sentinţa finală în 17 decembrie
0
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a finalizat cercetarea judecătorească în dosarul comorilor dacice furate din siturile arheologice din zona Orăştiei şi a amânat pronunţarea în dosar pentru 17 decembrie 2014.
Cel mai vechi proces al traficanţilor de comori furate din siturile arheologice din Munţii Orăştiei a fost finalizat, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a amânat pronunţarea în acest dosar pentru data de 17 decembrie 2014.
Procesul celor 11 hunedoreni anchetaţi pentru furtul şi traficarea mai multor tezaure de bijuterii şi piese de valoare sustrase din zona fostelor cetăţi dacice a început în 2005 la Tribunalul Hunedoara, iar ulterior aceştia au fost condamnaţi atât de tribunal, cât şi de magistraţii Curţii de Apel Alba Iulia, unde a fost judecat apelul. Au formulat recurs, iar dosarul a ajuns în acest an la ÎCCJ.
Potrivit procurorilor, în perioada 1997 – 2005 membrii reţelei de traficanţi de comori, conduse de Iulian Ceia, au sustras mai multe tezaure de bijuterii, monezi şi obiecte de valoare antice, în principal din siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, aflate în patrimoniul UNESCO.
Printre bunurile care au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor se numără şi cel puţin 15 spirale din aur masiv. Infracţiunile puse în sarcina aurarilor au fost legate de traficul de obiecte de patrimoniu, şantaj, furt calificat de obiecte de patrimoniu din situri arheologice cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional, lipsire de libertate şi chiar proxenetism.
Prejudiciul produs de învinuiţi a fost de peste două milioane de euro.
“De la declanşarea anchetei în anul 2005 şi până în prezent, prin activitatea organelor judiciare, au fost repatriate mai multe tezaure antice: 711 monede Koson din aur, 13 brăţări dacice din aur, un colier cu pandative şi o pereche de cercei din aur, trei scuturi dacice din fier forjat, depozite de unelte şi arme, câteva zeci de mii de monede antice din aur, argint şi bronz, precum şi numeroase alte artefacte, depuse în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României şi a muzeelor naţionale de istorie din Alba Iulia şi Cluj-Napoca”, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Vă recomandăm şi:
O matriţă din bronz, din atelierul unui bijutier din vremea dacilor, se va alătura colecţiilor Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Va fi piesa de rezistenţă a unui muzeu care adăposteşte peste două kilograme de aur şi peste trei kilograme de argint în bijuterii şi obiecte de artizanat vechi de până la două milenii.
Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat astăzi soluţia în cel mai vechi dosar al căutătorilor de comori din Munţii Orăştiei. Instanţa din Alba Iulia a redus condamnările primite în 18 decembrie 2009 de membrii grupării acuzate de trafic de obiecte de patrimoniu. Sentinţa nu este definitivă.
Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.
Sarmizegetusa Regia, cea mai importantă dintre cetăţile dacilor liberi, se dezvăluie la capătul unui drum întortocheat care porneşte din oraşele Călan sau Orăştie, străbate câteva sate împrăştiate pe coasta munţilor Hunedoarei (Ludeşti, Costeşti, Grădiştea de munte), apoi urcă prin desişul pădurii şi îl lasă pe călător în faţa unor ziduri imense, vechi de peste 2.000 de ani.
Se încarcă comentariile...
