De ce ajung caprele negre şi urşii la casele momârlanilor. Animalele se plimbă în voie prin ţinut, spre uimirea turiştilor
0
Caprele negre şi alte vietăţi sălbatice zburdă pe dealurile şi în pădurile din zona Cheile Jieţului, iar deseori, în această perioadă, turiştii care circulă Drumul Naţional 7A le pot fotografia nestingheriţi. Este un fenomen interesant, pentru care localnicii caută explicaţii.
Vasile Laurenţiu Sorin şi Ionel Preda, doi petrileni pasionaţi de fotografie, au surprins în numeroase fotografii realizate în timpul mai multor excursii spre chei locurile ocupate de animale.
„În urmă cu doar câteva zile, am dorit să le arăt unor prieteni veniţi în vizită din Londra şi Pakistan ce locuri frumoase sunt în apropiere de Petrila. Recent fotografiasem la Cheile Jieţului, mai multe capre negre, iar la cea de-a doua vizită le-am întâlnit din nou. Prietenii din Pakistan au fost entuziasmaţi de aceste apariţii şi ne-au spus că au mai văzut astfel de animale în Himalaya, dar acolo sunt mâncate. La noi caprele negre sunt ocrotite de lege şi îmi doresc să rămână astfel, să le putem arăta şi copiilor noştri”, a povestit Vasile Laurenţiu Sorin.
Primele zăpezi au adus sălbăticiunile mai aproape de locurile păstorilor din Ţinutul Momârlanilor, însă Laurenţiu Sorin susţine că, dincolo de ineditul acestor apariţii îşi face griji ca animalele să nu fie vânate de braconieri. Aceeaşi părere o împărtăşeşte şi prietenul său Ionel Preda, care spune că de câţiva ani a observat cum zona aflată nu departe de ultimele case ale sătenilor din Ţinutul Momârlanilor a devenit habitatul vietăţilor sălbatice.
„Cu mai mulţi ani în urmă, au fost cazuri în care caprele negre care se apropiau prea mult de satele momârlanilor erau vânate, însă acum cred că braconierii au început să se ferească, poate şi pentru că unii ştiu că mergem deseori prin această zonă pentru a filma şi a face fotografii. Faptul că nu mai sunt braconate le dă acestora o şansă mare în a se înmulţi”, povestesc cei doi hunedoreni.
Caprele negre de pe marginea drumului naţional
Vasilică Jurca, primarul Petrilei, spune că adesea, animalele sălbatice coboară iarna în apropiere de aşezările de la marginea oraşului, lipsa hranei fiind motivul principal pentru care îşi asumă astfel de riscuri. „Despre caprele negre din zona Jieţului ştiam şi eu, le-am şi văzut de câteva ori. Ele coboară spre Cheile Jieţului, de la poalele Parângului, pentru că habitatul lor este undeva în Munţii Parâng, la peste 2.000 de metri. Însă cum începe iarna, când vin ninsorile şi totul îngheaţă, nu mai au hrană. Astfel, ajung din zona alpină în pădure, până în Drumul Naţional 7A”, spune primarul Vasilică Jurca.
Nu doar caprele negre ocupă teritoriul din vecinătatea Petrilei. Lupii, cerbii şi urşii au lăsat urme în apropierea gospodăriilor momârlanilor, care însă nu se tem de prezenţa lor. „Motivul principal pentru care animalele sălbatice coboară de pe munte, până în apropiere de gospodăriile oamenilor este înăsprirea condiţiilor de vegetaţie şi pentru că nu mai este hrană în zonă. Atunci ele vin unde condiţiile meteo sunt mai permisive. Răpitoarele atacă uneori turmele”, spune un pădurar din zonă.
Au fost cazuri în care răspunsul oamenilor la vederea animalelor a fost brutal. În urmă cu cinci ani, localnicii au găsit o capră neagră ucisă, pe marginea Drumului Naţional 7A, iar cadavrul acesteia a fost sfâşiat de câini. Autorităţile au bănuit atunci că animalul ocrotit de lege fusese fie lovit de un şofer, fie ucis de braconieri. Un pui de căprioară din aceeaşi zonă a avut însă mai mult noroc. În urmăc u doi ani, după ce fusese lovit de o maşină a fost îngrijit şi apoi readus în pădurea în care trăia. „Familia şoferului care a dat cu maşina peste căprior m-a anunţat că puiul fusese rănit pe drum. El a fost adus apoi la casa unui paznic de vânătoare şi îngrijit, iar apoi împreună cu paznicul, după ce am văzut că puiul de căprioară şi-a revenit, l-am adus în pădurea de unde provine”, relata în urmă cu doi ani Vasilică Jurca.
Cine sunt stăpânii locurilorde vis
În Valea Jiului trăieşte una dintre cele mai pitoreşti comunităţi rurale din România, cea a momârlanilor. Despre momârlani se spune că au fost primii locuitori ai aşezărilor de munte, cu mult timp înainte ca ţinutul cărbunelui să atragă oameni din celelalte zone ale ţării şi din întreg Imperiul Austro-Ungar, cu secole înainte ca Valea Jiului să devină cea mai urbanizată zonă a Hunedoarei.
Urmaşii dacilor, aşa cum sunt numiţi momârlanii, şi-au ridicat casele la fel cum o făceau strămoşii daci, portul tradiţional le era asemănător cu cel al dacilor înfăţişaţi în scenele Columnei lui Traian, iar morţii şi-i îngropau în grădinile caselor, pentru ca sufletele lor să aibă parte de linişte.
Comunitatea momârlanilor este însă din ce în ce mai restrânsă, iar cei care vor să afle mai multe despre tainele şi tradiţiile ei sunt invitaţi să viziteze satele Slătinioara de la marginea municipiului Petroşani şi cătunele de pe valea Jieţului, din zona Petrila.
Vă recomandăm şi:
Două catastrofe au lovit succesiv muntele Godeanu, la poalele căruia a fost ridicată capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia. În urma unei catastrofe naturale şi a unui incendiu violent de pădure, au avut loc defrişări masive care au pustiit pădurea din jurul muntelui despre care se spune că ar fi fost „locul sfânt al dacilor”.
Ţinutul Pădurenilor a rămas unul dintre locurile vitregite ale Transilvaniei, iar aşezările sale pitoreşti riscă să piară din cauza depopulării şi a îmbătrânirii comunităţilor.
Iarna grea a coborât peste Sarmizegetusa Regia, iar din cauza ninsorilor abundente, ultimii kilometri ai drumului spre Sarmizegetusa Regia au devenit aproape inaccesibili. Administratorul sitului UNESCO, Vladimir Brilinsky, a transmis un mesaj dur turiştilor care s-au aventurat cu maşinile pe drumul spre cetatea dacică, deşi li s-a recomandat să nu o facă.
Se încarcă comentariile...
