Cele mai vestite femei fatale. Personajele care au cutremurat lumea antică prin dezastrele şi tragediile provocate

Elena din Troia, tânăra pentru care s-a purtat un război nimicitor, Medeea, vrăjitoarea care şi-a ucis fratele şi copiii, şi Salome, prinţesa care a cerut pe tavă capul lui Ioan Botezătorul, se numără printre femeile fatale amintite în mărturiile păstrate din cele mai vechi timpuri. Şi alte personaje feminine au devenit legendare pentru tragediile pe care le-au provocat.

Mărturii fascinante, care deseori şi-au avut originea în legende, au făcut cunoscute lumii poveştile „femeilor fatale” ale lumii antice. Iată câteva dintre cele mai cunoscute astfel de personaje:

Elena din Troia

Elena din Troia a fost socotită în mitologia greacă drept „cea mai frumoasă dintre muritoare”, iar potrivit legendelor a fost fiica lui Zeus şi a Ledei. Zeus ar fi înşelat-o pe mama Elenei, prefăcându-se într-o lebădă.

Fiind copilă, Elena a fost răpită de către legendarul erou Tezeu, dar fraţii ei au salvat-o. Apoi tatăl său pământesc, Tyndareos, rege al Spartei, a dăruit-o lui Menelau şi le-a cerut supuşilor săi şi celorlalţi peţitori ai fiicei sale să îi jure credinţă acestuia. Elena a fost răpită de Paris, fiul regelui Priam al Troiei, iar Menelau, devenit rege al Troiei, a pornit războiul împotriva Troiei pentru a-şi recupera soţia. Războiul purtat între armatele care l-au sprijinit pe Menelau şi cei care apărau Troia a durat zece ani, timp în care mulţi eroii săi au murit, iar în cele din urmă Troia a fost incendiată. În finalul războiului troian Elena a fost recuperată de soţul său, însă destinul o va aduce pe Muntele Olimp, între zei, unde ar fi devenit nemuritoare, potrivit legendelor.

Prinţesa Izabela
Izabela a fost o prinţesă feniciană din secolul al IX-lea î.Hr., menţionată în biblia ebraică. A fost soţia regelui Ahab al Israelului, iar potrivit mărturiei biblice l-a determinat pe soţul său să pornească prigoana împotriva proorocilor din Israel şi să adopte o religie politeistă. Ilie, unul dintre profeţi, a prevestit moartea prinţesei, dar şi a soţului său, ca pedeapsă pentru neascultarea de Dumnezeu. După 22 de ani de domnie, Ahab a fost ucis, iar potrivit menţiunilor biblice „câinii i-au lins sângele şi curvele s-au scăldat în el”. Apoi, Izabela a fost azvârlită pe fereastră de oamenii de la curtea regelui, iar trupul său a fost devorat de câini.

Cleopatra
Cleopatra a devenit regină a Egiptului, la moartea tatălui său, Ptolemeu al XII-lea, în anul 51 î.Hr.. Pentru a cuceri tronul a avut nevoie de sprijinul romanilor şi, pentru început, a intrat în graţiile conducătorului roman Iulius Cezar, căruia i-ar fi dăruit un fiu. O legendă spune că, aflat în palatul regal din Alexandria, Iulius Cezar a primit-o pe Cleopatra înfăşurată într-un covor, care i-a fost oferit cadou. După moartea lui Cezar, ucis în anul 44 î. Hr., Cleopatra a cucerit inima unui alt general roman, Marc Antoniu. L-ar fi întâmpinat la Tarsus într-o barjă luxoasă, costumată în Venus, zeiţa iubirii. Lui Marc Antoniu i-ar fi dăruit doi gemeni, un băiat şi o fată. O legendă spune că, în timpul unei lupte, în care Cleopatra se refugiase într-un mausoleu. Marc Antoniu, fiind informat că regina a murit, s-a înjunghiat cu sabia. La scurt timp, Cleopatra s-ar fi sinucis, potrivit unor mărturii istorice, luând un şarpe veninos pe care l-ar fi pus la sân.

Dalila
Dalila, o tânără fermecătoare menţionată în Vechiul Testament, i-ar fi pecetluit soarta eroului biblic Samson, înzestrat cu puteri divine. Un înger le-a spus părinţilor lui Samson că sursa invincibilităţii acestuia se afla în părul său care nu trebuia tăiat sau ras vreodată. Samson a ucis un leu cu mâinile goale, a capturat o armată şi a dărâmat un templu al filistinilor, însă a cedat iubirii pentru Dalila. După ce i-a destăinuit secretul forţei sale impresionante, Dalila l-a trădat însă, tăindu-i părul în timp ce dormea, iar la scurt timp, Samson a fost capturat de filistini, ochii i-au fost străpunşi şi a devenit sclav al acestora. Samson a murit după ce a reuşit cu ultimele puteri să dârâme coloanele de susţinere ale unui templu în care se aflau 3.000 de filistini, veniţi să îl vadă înlănţuit.

Salome
Salome a fost fiica vitregă  regelui Irod şi este amintită în mărturiile biblice drept cea care a dus la moartea profetului Ioan Botezătorul. Potrivit legendei regele Irod l-a trimis în temniţă pe Ioan însă a refuzat să îi facă rău, temându-se de el. De ziua regelui Salome a dansat pentru el, iar Irod i-a spus că îi va dărui tot ceea ce îi cere. Atunci, instruită de mama sa, Salome ar fi cerut pe o tavă capul profetului Ioan Botezătorul. Şocat şi întristat de cerinţa tinerei, Irod şi-a respectat promisiunea făcută şi a poruncit îndeplinirea ei. Capul lui Ioan Botezătorul a fost dăruit de Salome mamei sale.

Medeea
Medeea a fost un personaj din legendele vechilor greci, înzestrat cu ştiinţa vrăjitoriei. A fost fiica regelui Eetes şi a devenit soţia eroului Iason, conducătorul argonauţilor, aflat în căutarea Lânii de aur. Medeea l-ar fi ajutat pe Iason să găsească obiectul preţios, cu condiţia să o ia de soţie. Ameninţată, şi-a abandonat tatăl şi şi-a ucis fratele, tăindu-i trupul în bucăţi şi aruncându-l apoi în mare. Mai târziu, s-a răzbunat pe regele Corintului, cel care i-a oferit lui Iason în căsătorie pe fiica sa, prinţesa Creuse. Cu ajutorul magiei, Medeea i-a ucis pe rege şi pe prinţesă, cei doi fiind cuprinşi de un foc misterios, ticluit prin folosirea unor otrăvuri. În mânia sa, ea şi-ar fi ucis şi copii pe care îi dăruise lui Iason.

Sirenele
Fiinţele fabuloase din mitologia greacă, jumătate femei, jumătate peşti sau păsări, sirenele le aduceau moartea marinarilor sau îi ademeneau, prin cântecul şi frumuseţea lor, în locuri primejdioase pentru a le distruge corăbiile. Sirenele sunt amintite în scrierile lui Homer, când sunt întâlnite, pe mare, de eroul legendar Ulise. Sfătuit de o vrăjitoare, Ulise s-a legat de catargul corăbiei, iar tovarăşii lui şi-au astupat urechile cu ceară pentru a nu mai auzi cântecul sirenelor, salvându-şi astfel vieţile.

Vă recomandăm şi:

Reginele desfrâurilor din lumea antică: orgiile prinţesei care îşi obliga supusele la prostituţie şi maratonurile sexuale ale femeilor din familiile regale

Mai multe împărătese şi regine din Antichitate au rămas cunoscute în istorie pentru patimile lor amoroase. Relatări ale autorilor vremii le-au descris aventurile ieşite din comun: maratonuri sexuale, relaţii incestuoase şi prostituţie.

Povestea secretă a Teodorei, curtezana care a avut un imperiu la picioare. Cum a reuşit „cea mai depravată dintre femei” să cucerească un împărat

Povestea Teodorei, curtezana care a devenit una dintre cele mai puternice femei ale Evului Mediu timpuriu şi a fost apoi canonizată de biserică, stârneşte controverse chiar şi la un mileniu şi jumătate de la moartea ei.

Reţeta ideală pentru pofta de sex şi vigoarea bărbaţilor din Evul Mediu. Ce alimente banale formau atunci „viagra“

Un savant din secolul al nouălea, cunoscut prin lucrările sale în întreaga Europă medievală, a fost autorul unora dintre cele mai populare reţete menite să trateze problemele de natură sexuală din cuplu. Remediile lui Al-Jazzar preced inventarea viagrei moderne.

Reţete pentru refacerea virginităţii şi orgasme fără sfârşit. Secretele contesei care a revoluţionat viaţa sexuală în Evul Mediu

Femeile din Evul Mediu aflau cum pot redeveni fecioare, dacă foloseau poţiunile misterioase ale contesei Caterina Sforza. Celebra autoare a unei lucrări ştiinţifice didicată performanţelor sexuale şi modului de redobândire a virginităţii, a intrat în istorie datorită reţetelor sale controversate.

Credinţe despre viaţa sexuală în Evul Mediu: de ce femeia trebuia să sară de şapte ori în spate după fiecare act sexual

Credinţele care priveau viaţa sexuală a oamenilor din secolele trecute au fost cu totul neobişnuite. O dovedesc documentele vechi, care cuprindeau studii de anatomie şi recomandări despre relaţiile sexuale, folosirea unor afrodisiace şi despre metodele contraceptive ale strămoşilor noştri.