Semnele care ne arată că ne pierdem memoria. Ce sunt programele de uitare şi când le activează creierul

Pierderile de memorie nu sunt întâlnite doar la persoanele vârstnice, ci şi la tineri, iar factorii care influenţează acest lucru sunt diverşi, pornind de la alimentaţia deficitară, stres, boli, fobii, mediu toxic de lucru şi până la sarcini solicitante la job.

Creierul, ca orice organ din corp, are nevoie de atenţie şi de hrană. Fiind suportul minţii, este vital să menţinem creierul odihnit şi bine oxigenat, în caz contrar vor apărea rapid probleme. Aşa cum este general ştiut, în creier funcţionează memoria, care este de lungă durată, de scurtă durată şi spontană.

De pildă, memoria spontană este atunci când pui cheile undeva şi uiţi imediat că ai făcut acest lucru. Memoria de scurtă durată se manifestă când ne amintim lucruri care s-au întâmplat acum câteva zile, iar cea de lungă durată funcţionează când rememorăm evenimente care au avut loc în copilăria noastră.

Lipsa memoriei apare sub forma unei amnezii care poate fi trecătoare sau nu, în funcţie de ce face persoana în cauză. ”După vârsta de 20 de ani, organismul începe să piardă din celulele neuronale, deoarece se opreşte din creştere. Practic, în acel moment se produc anumite transformări la nivel fizic, emoţional şi neuronal”, explică psihologul Stelian Chivu.

Puţini dintre noi ştiu faptul că, atunci când adormim, creierul fixează amintirile. Activităţile zilnice, în funcţie de intensitatea fiecăreia, vor fi memorate sau nu. De pildă, ce mănânci la masa de dimineaţă este posibil să se şteargă rapid, dar nu şi faptul că ai scăpat ca prin urechile acului de un accident de circulaţie în ziua respectivă.

Emoţiile ce ţin de frică vor fi reţinute mai repede

De altfel, emoţiile ce ţin de frică sunt cele care vor fi reţinute extrem de uşor de memoria fiecăruia dintre noi. Şi asta pentru că ele se impregnează până la nivelul memoriei celulare a organismului. Primul şi cel mai important motiv pentru care începem să uităm diverse lucruri este stresul.

Când corpul este stresat, generează adrenalină, iar aceasta se acumulează şi începe să provoace tot soiul de blocaje emoţionale, mentale şi la nivelul glandelor endocrine. Acest gen de blocaje creează aşa numitele programe de uitare.

Cel mai elocvent exemplu sunt fricile, pentru care creierul are un program special de uitare, astfel încât să se salveze de traume. O altă cauză pentru care creierul uită un lucru sau altul este oboseala. Dacă o persoană este foarte obosită sau devitalizată, apare uitarea.

”Creierul este hrănit, ca şi alt organ din corp, cu hrană solidă, hrană lichidă, la care se adaugă somnul şi oxigenarea. Când unul dintre aceste patru lucruri nu funcţionează cum trebuie, creierul începe pur şi simplu să îşi restrângă activitatea. Asta înseamnă că el renunţă la diferite informaţii mai vechi sau mai noi”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Când o persoană este bolnavă, creierul va fi setat doar pe vindecare din motive evidente. Cei care îşi programează mintea doar pe fricile ce ţin de boli, în loc să se vindece, mai tare se vor bloca şi chiar dacă nu sunt bolnavi, la un moment se vor alege cu o afecţiune.

Atenţie ce fel de autosugestionezi

Autosugestia poate fi însă pozitivă, când te programezi să gândeşti că vei fi sănătos sau vei reuşi să faci ce ţi-ai propus, iar acele lucruri se vor realiza pentru că subconştientul fiecăruia dintre noi este asemeni unui soldat, care nu discută ordinele, ci doar le execută.

Există şi situaţii în care mintea ignoră pericolul pentru a nu supune organismul la un stres prea mare. Dacă apare, de pildă, ştirea că într-o anumită zonă a izbucnit o epidemie, mintea va decide în anumite situaţii să şteargă această informaţie, deoarece  fixarea mentală pe acea boală ar face mai mult rău corpului decât afecţiunea însăşi.

Mintea are şi o funcţie de autoconservare. Este cazul acelor persoane care nu vor să audă sau să ştie aproape nimic din exterior. Ridică practic nişte ziduri, dar acest lucru are două tăişuri. ”Este un anumit gen de autoconservare a creierului, dar făcând un număr limitat de lucruri, la un moment dat apare uitarea. Nu mai intră nimic rău, dar blochezi şi ce este bun”, precizează psihologul Stelian Chivu.

Şi factorii de mediu pot influenţa puternic memoria, un exemplu la îndemână fiind zgomotele puternice. Cert este că este bine să ne închidem sau să ne deschidem faţă de ceea ce vine din exterior în funcţie de ce ştim că ne face bine sau rău. Asta înseamnă conştientizare.

Lipsa antrenamentului mental este un alt motiv pentru care apare uitarea. Creierul este un muşchi, iar dacă nu îl foloseşti constant, se va atrofia. Fobiile reprezintă un alt factor care generează degradarea celulelor neuronale. Consumul exagerat de alcool blochează memoria şi face ca aceasta să şteargă foarte multe informaţii, unele chiar banale. De pildă, mulţi beţivi uită la un moment dat şi unde locuiesc.

Tehnică de revitalizare a creierului

Fumatul influenţează şi el starea memoriei, pentru că împiedică creierul să se oxigeneze normal. De asemenea, câmpurile magnetice generate de transformatoare electrice sau antene provoacă un blocaj la nivelul memoriei, care începe să uite diverse lucruri.

Anumite medicamente, cum sunt spre exemplu somniferele, provoacă episoade de uitare, iar drogurile pot avea ca efect o afectare severă a memoriei. Cea mai eficientă soluţie pentru a nu ne pierde memoria este să menţinem creierul activ. Putem face acest lucru făcând mişcare sau sport, pentru că în acest fel respirăm mai repede şi creierul se oxigenează mai bine.

Dansul, lectura şi viaţa socială au şi ele un efect benefic asupra memoriei. Există şi un anumit gen de respiraţii, pe care cel în cauză le poate învăţa singur sau poate apela la un specialist. Trăirea momentului prezent este esenţială, pentru că este un exerciţiu care te face mereu conştient de ce faci şi cum faci anumite lucruri.

”Există o tehnică simplă pentru recăpătarea vitalităţii creierului. Privim în strabism convergent, adică ne privim vârful nasului, şi inspirăm, iar apoi privim tot în strabism convergent zona din mijlocul frunţii şi expirăm. Dacă repeţi timp de trei minute pe zi această tehnică, îţi vei ajuta extrem de mult creierul, pentru că îl vei revitaliza”, conchide psihologul Stelian Chivu.