Scandalul dizolvării Consiliului Judeţean Galaţi de către judecători. Prefectura face precizări: „Prefectul doar deschide şedinţa de constituire, nu o conduce”

Reprezentantul Guvernului în teritoriu a ţinut să precizeze că legislaţia în vigoare în România nu prevede dreptul sau obligaţia prefectului de a interveni în desfăşurarea unei şedinţe de consiliu judeţean sau local.

Scandalul dizolvării Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi a inflamat spiritele în spaţiul public, nu puţine fiind vocile care au susţinut că prefectul Dorin Otrocol ar fi trebuit să blocheze evenimentele care au dus la invalidarea abuzivă a mandatului de consilier al fostului primar Marius Stan.

În replică, instituţia Prefectului a transmis un amplu şi documentat punct de vedere, în care sunt explicate în detaliu toate argumentele legale care au stat la baza întregii situaţii.

Iată în continuare, integral, punctul de vedere al instituţiei amintite:

„Întrucât în spaţiul public au apărut o serie de comentarii vizând rolul Prefectului şi al Instituţiei Prefectului în aplicarea dispoziţiilor legale privind şedinţele de constituire ale Consiliului Judeţului/Consiliilor Locale, facem următoarele precizări:

Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 30: „Constituirea consiliilor locale/judeţene se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi pentru şedinţa de constituire se face de către prefect, iar la şedinţa de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său, precum şi primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată.”

Conform art. 3 alin. 1 din Ordonanţa de Guvern nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aplicabilă şi consiliilor judeţene, „şedinţa de constituire este deschisă de prefect sau de reprezentantul acestuia, care îl invită pe cel mai în vârstă dintre consilieri, precum şi pe cei 2 asistenţi ai acestuia să preia conducerea lucrărilor şedinţei,” ulterior lucrările şedinţei de constituire fiind conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de cei doi consilieri  mai tineri. (art. 31 din Legea 215/2001)

Pentru validarea mandatelor, „consiliile locale/judeţene aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri. Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier şi propune consiliului local/judeţean validarea sau invalidarea mandatelor. Validarea sau invalidarea mandatelor se face, în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţă. Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării nu participă la vot.” (art. 31 din Legea 215/2001).

Cât priveşte hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor, aceasta  „poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la comunicare. Instanţa de contencios administrativ se pronunţă în cel mult 30 de zile.” (art. 30 din Legea 215/2001).

Consiliul local/judeţean se declară legal constituit, dacă majoritatea consilierilor locali/judeţeni validaţi au depus jurământul. Constituirea consiliului local/judeţean se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii consilierilor locali/judeţeni validaţi. (art. 89 în referire la art. 34 din Legea 215/2001)

În acelaşi timp, Ordonanţa de Guvern nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, stipulează că primele hotărâri, respectiv cele privind:
- consemnarea rezultatului alegerilor membrilor comisiei de validare,
- consemnarea rezultatului validării mandatelor,
- declararea consiliului local/judeţean ca legal constituit şi
- consemnarea rezultatului alegerii preşedintelui de şedinţă   
„au caracter constator.” (art. 4) Prin urmare, vorbim de hotărâri care nu sunt supuse exercitării controlului de legalitate de către prefect. 

Menţionăm totodată că, potrivit Legii 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prefectul „verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local sau ale primarului”.

În baza tutelei administrative prevăzută de art. 3 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, „prefectul poate ataca direct în faţa instanţei de contencios administrativ actele emise de autorităţile administraţiei publice locale, dacă le consideră nelegale.” Acţiunea se formulează în termen de şase luni, termen care începe să curgă de la momentul comunicării actului către prefect. 

Aşadar, prefectul şi-a exercitat atribuţiile prevăzute de lege atât în cadrul şedinţelor de constituire ale consilului judeţului sau consiliilor locale, cât şi cu privire la actele adoptate în aceste şedinţe”, precizează Biroul de Presă al Instituţiei Prefectului..