Războiul imputaţiilor la Consiliului Judeţului Galaţi. Curtea de Conturi constată pagubele, dar justiţia îi absolvă de plată pe vinovaţi

Mai multe imputaţii nominale stabilite de CJ Galaţi în urma unor controale ale Curţii de Conturi au fost anulate de judecători după ce, paradoxal, justiţia respinsese contestaţia instituţiei la adresa raportului de control. În aceste condiţii, prejudiciile vor rămâne pe seama contribuabililor, nimeni nefiind sancţionat pentru irosirea banilor publici.

Situaţia de la Consiliul Judeţului (CJ) Galaţi seamănă, de la o vreme, cu războiul rece ruso-american de acum câteva decenii. Ba chiar asistăm la un cerc vicios, căci justiţia a reuşit performanţa de a da decizii care se  bat cap în cap şi care anulează practic recuperarea de la vinovaţi a prejudiciilor create bugetului public.

Deşi numeroasele nereguli descoperite de Curtea de Conturi în ultimii ani au generat imputaţii consistente, iar CJ Galaţi a pierdut procesele prin care contesta rapoartele de control, contestaţiile depuse în instanţă de către persoanele găsite bune de plată au avut un rezultat neaşteptat. Mai exact, judecătorii au decis, în cele mai multe dintre cazuri, să anuleze deciziile de imputaţie emise de CJ, ceea ce înseamnă, în esenţă, că prejudiciul nu mai poate fi recuperat.

Un astfel de exemplu este cel al şefului Direcţiei Patrimoniu din CJ Galaţi , Constantin Cristea, care în 2014 a fost obligat, printr-o dispoziţie semnată de preşedintele Nicolae Bacalbaşa, să plătească, sub formă de imputaţie, 100.000 de lei în contul combustibilului consumat ilegal de şefii şi angajaţii instituţiei. Decizia de imputaţie fusese emisă în baza raportului Curţii de Conturi, după ce CJ i s-au respins contestaţiile depuse la instanţă.

Culmea este că aceaşi justiţie care considerase că inspectorii Curţii de Conturi au dreptate a decis că imputarea sumelor este ilegală, aşa că a anulat decizia preşedintelui CJ. Mai mult decât atât, magistraţii au decis „exonerarea reclamantul de plata sumei de 102.402,68 lei, inclusiv beneficii nerealizate” şi obligarea instituţiei „la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3.000 lei”.

O situaţie similară s-a întâmplat şi în scandalul celor 37 de apartamente de serviciu vândute de Consiliul Judeţului pe sume modice, cuprinse între 300 şi 4.000 de lei. Deşi Curtea de Conturi a decis că s-a creat un prejudiciu, demersurile ulterioare ale CJ de a obţine preţul corect, conform unei evaluări „la zi”, s-au izbit de fermitatea justiţiei, care a decis că preţurile trebuie să fie conform fişei contabile, nu la valoarea de piaţă.

Ba chiar instituţia a fost obligată să vândă la valoarea de inventar toate apartamentele de serviciu din patrimoniu, fiind sancţionată cu o amendă consistentă (2.000 de lei pentru fiecare zi de întârzire), mult mai mare decât valoarea încasată pentru amintitele imobile.

O nouă imputaţie, acelaşi traseu vicios

În urmă cu câteva săptămâni, conducerea CJ Galaţi a emis o nouă imputaţie legată de cheltuirea ilegală a banilor publici. Aceluiaşi director al Direcţiei de Patrimoniu i se impută suma de 80.000 de lei pentru acoperirea unui prejudiciu creat prin atribuirea fără forme legale a activităţii de întreţinere a instalaţiilor de climatizare de la clădirile instituţiei.

Potrivit inspectorilor Curţii de Conturi „în perioada 2012-2014, a achitat SC Getica SRL Galaţi contravaloarea serviciilor de întreţinere pentru aparate de aer condiţionat, centrală frigorifică şi instalaţie de încălzire, în sumă de 190.655 de lei, în lipsa unui angajament legal încheiat (ex: contract de prestări de servicii sau comandă) din care să rezulte o obligaţie de plată din fonduri publice, iar documentele justificative pentru efectuarea plăţii prezentate de entitate auditului (factură, situaţie de lucrări lunară şi proces-verbal de recepţie) nu asigură respectarea principiilor bunei gestiuni financiare, în special ale economiei şi eficienţei cheltuielilor”.

Paguba, estimată la 79.640 de lei a fost imputată lui Constantin Cristea, iar acesta s-a adresat, evident, Justiţiei, mai exact Tribunalului Galaţi. Cauza este pe rol însă, din perspectiva contestaţiilor similare deja judecate, este cumva previzibil că judecătorii vor anula imputaţia, iar prejudiciul va rămâne pe seama CJ, adică a plătitorilor de taxe şi impozite.