Orga donată de tatăl lui Vasile Alecsandri la Galaţi încă funcţionează, după 170 de ani. Instrumentul muzical poate fi auzit într-o superbă biserică romano-catolică

Biserică catolică din Galaţi a fost construită în 1844. În interiorul lăcaşului de cult se află obiecte de mare valoare, precum orga tatălui lui Vasile Alecsandri şi icoana „Sfântul Ioan Botezătorul predicând”.

„Iniţial, prima biserică catolică din Galaţi a fost construită în zona portului. La 24 aprilie 1630, Paulo Bonici comunica la Roma că în oraş era «o biată bisericuţă» pe care dorea să o refacă obţinând la 20 iulie 1631 încuviinţarea domnitorului Moise Movilă. Reîntors însă în târg, acesta a fost împiedicat de pârcălab şi locuitori să reconstruiască biserica. Aceştia nu îşi doreau o biserică nouă”, a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Lăcaşul de cult a fost totuşi înălţat, astfel că Nicolo Baksic, care trece prin Moldova în perioada 1633-1639 vorbeşte despre o bisericuţă la Galaţi, din lemn, acoperită din şindrilă şi paie ca şi bisericile ortodoxe. Episcopul Marci Bandini relata în lucrarea sa „Codex Bandinus” că în oraşul de la Dunăre „exista o biserică catolică din cărămizi nearse, făcută după un plan rudimentar, acoperită de stuf, fără clopot, ci doar cu două clopoţele.”

Obiectele de cult şi odăjdiile erau în stare proastă. Cei care au vrut să refacă biserica erau catolicii unguri, dar numai cu condiţia de a avea un preot ungur.

„În 1673, biserica arăta ca un grajd, fiind arsă în totalitate de duşmani. Nu mai avea cruce şi era acoperită cu paie, ca o colibă. Misionarul Antonio Rossi da Mondaino primind ajutoare din Italia, restaurează biserica şi casa preotului în ciuda greutăţilor făcute de localnici şi turci. Tot prin grija lui, funcţiona pe lângă biserica catolică şi o şcoală”, a explicat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Către sfârşitul anului 1668, biserica avea şi câteva prăvălii care îi asigurau preotului un oarecare venit lunar. Din cauza războiului început de turci şi a tiraniei domnului Moldovei, „care ridica din biserică totul”, misionarul Rossi fuge din Galaţi.

Preotul Giovanni Battista del Monte ajunge la Galaţi în anul 1678 şi se îngrijeşte de biserică acoperind-o cu ţiglă. La 10 iulie 1682, Vito Piluzio scrie congregaţiei de la Roma, că la Galaţi există o biserică de lemn, acoperită cu ţiglă (all'italiana).

„Pe lângă biserică exista şi o locuinţă cu toate cele necesare pentru viaţa unui preot. Spre sfârşitul secolului, biserica se afla în aceeaşi stare, fiind ajutată de bogaţii negustori catolici. Mihail Racoviţă porunceşte la 26 aprilie 1725 să se scutească de dări preotul catolic din Galaţi şi poslujnic al lui, danie întărită şi de al doilea Ghica la 6 mai 1727 şi la 1 decembrie 1736”, a spus  Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

La 3 martie 1736 meşterii gălăţeni se tocmesc să zidească „Biserica Ungurească Catolică” din Galaţi. Însă peste câţiva ani, în 1744, biserica era „ameninţată de ruină, iar în anul următor, conform lui George Călinescu, clădirea se năruise.

În cererea de ajutorare din noiembrie 1838, pentru ridicarea unei noi biserici, adresată regelui Franţei şi altor capete încoronate, se precizează că de 40 de ani nu mai exista biserică catolică în Galaţi.

„Din dispoziţia domnitorului, pârcălăbia şi sfatul municipal cedează la 15 mai 1839 un loc pentru ridicarea bisericii. Aceasta a fost construită de inginerul Iosif Rizer după planurile unui arhitect italian”, a explicat Marius Mitrof.

Biserica romano-catolică din Galaţi, amplasată la întâlnirea străzilor Domneasca, Gării şi Mihai Bravu, a fost terminată la 5 noiembrie 1844. Fascinant este faptul că biserica încă mai deţine orga cumpărată de vornicul Vasile Alecsandri, tatăl renumitului poet.

Orga donată de către vornicul Vasile Alecsandri se află în corul bisericii, este de dimensiuni mici, dar funcţională şi astăzi. Tatăl poetului era de confesiune catolică.

Odată ce ai intrat în curtea Bisericii, de o parte şi de alta vei găsi statuile „Sfântul Francisc de Assisi” şi „Sfântul Anton de Padova”. În 1926, acestea erau singurele statui din Galaţi considerate monumente.

„Monumentul «Sfântul Francisc de Assisi» a fost ridicat la 3 octombrie 1926 de credincioşii din oraş cu prilejul împlinirii a 700 de ani de la decesul sfântului în ţinutul Unguria. Monumentul ridicat de gălăţeni este cioplit în marmură de carrara, are o înălţime de 1,80 metri şi a fost realizat de renumita casă Fratelli Georgini din Masso- Carrara Italia. De asemenea, monumentul «Sfântul Anton de Padova» a fost ridicat de credincioşii catolici din Galaţi la 16 iulie 1935. Monumentul îl înfăţişează pe sfânt cu un crin în mâna dreaptă, simbol al purităţii, iar cu mâna stângă ţine la piept biblia şi pruncul Iisus”, a explicat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Biserica romano-catolică are lungimea de 32 metri şi o lăţime de peste 16 metri. Clădirea prezintă un plan în formă de cruce, este realizată în stil romanic având trei nave, una centrală şi două laterale, despărţite între ele prin şase coloane corintice, terminate în partea superioară cu capiteluri decorate cu motive florale şi chipuri de îngeri.

„Nava centrală este boltită semicircular, sprijinindu-se pe arcuri în plin centru, combinate cu un sistem de arcuri în cruce, toate descărcându-se pe cele şase coloane. Fiind mai înaltă decât navele laterale, aceasta primeşte lumina prin ferestre aflate în pereţii de deasupra acoperişului navelor laterale. Deasupra celor două abside laterale se înalţă două turle paralelipipedice cu baza pătrată, identice ca dimensiuni şi forme cu acoperişuri care astăzi sunt piramidale”, a spus Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

În interior, altarul mare este realizat din marmură colorată, iar în spatele sfintei mese se află statuia lui Iisus răstignit pe cruce, precum şi monumentalul tablou reprezentandu-l pe Sfântul Ioan Botezătorul, semnat de pictorul italian pascuale Sarullo şi datat în 1877.

În jurul anului 1895, Biserica Romano-Catolică a construit pe terenul pe care îl deţinea, Şcoala Confesională de Băieţi, aflată astăzi pe strada Mihai Bravu.