Misterele unui celebru Palat de Justiţie ridicat pe ruinele hotelului care găzduia soldaţii din armatele nemţeşti şi turceşti

Construcţia impresionează prin elementele de arhitectură mediavală a Ţării Româneşti Foto: Adevărul

Palatul de Justiţie, în prezent sediul rectoratului Universităţii ,,Dunărea de Jos“ din Galaţi, are o istorie bogată, presărată cu mai multe episoade controversate, ce pornesc de la anul construcţiei sale şi până la o posibilă folosire de către comunişti a unor încăperi pentru torturarea ”duşmanilor poporului”.

Palatul de Justiţie din Galaţi a fost inclus pe lista monumentelor istorice în 2004, puţini fiind cei care ştiu că a fost nevoie de mai bine de 10 ani pentru a fi construit. Locul unde se ridică astăzi edificiul are o istorie extrem de bogată, de care şi-au legat numele personalităţi importante ale României.

,,Tot pe strada Domnească, pe locul unde s’a construit noul Palat de Justiţie, se înălţa înainte de Unire, marele han al boierului Costache Ventura. Hanul cu locul dimprejur şi marea vie cuprindea vreo 486 stânjeni pătraţi în mahalaua Vovidenia şi a fost cumpărat "prin cel din urmă hareciu" sau la mezat, cu 3200 galbeni, în noembrie 1835, dela serdarul Manolache Cârjă, moştenire rămasă dela tatăl său, Banul Ioan Cârjă. Locul cu via se întindea din faţa bisericei Vovidenia până la viile lui Hagi-Stoian, din strada care-i păstrează până azi numele“, preciza Gh.N. Munteanu-Bârlad într-una din lucrările sale.

Hanul lui Ventura, pentru musafirii cu ”obraze subţiri”

Hanul lui Ventura era o clădire impunătoare, cu două aripi, în stil turcesc, şi avea două etaje, cu stâlpi şi balcon în faţă. Clădirea găzduia musafirii străini cu ,,obraze subţiri“, dar locaţia era folosită şi pentru organizarea marilor serbări ale pârcălăbiei.

Pe locului viran din faţa hanului aveau loc petreceri populare şi se jucau dansuri naţionale, iar pe vremuri de ocupaţie, erau găzduite aici oştile străine, nemţeşti, turceşti sau ruseşti.

În documentele vremii se aminteşte că pârcălabul de Covurlui, Costache Negri, dorea să cumpere fostul han Ventura în 1851, transformat în hotelul Moldavia, pentru a instala acolo instituţiile administrative. Patru ani mai târziu un alt nume cu rezonanţă în istoria României, Alexandru Ioan Cuza, tot în calitate de pârcălab de Covurlui, dă ordin să se mute cancelaria Pârcălăbiei de la marginea oraşului Galaţi, dinspre Vadul Ungurului, la hotelul Moldavia.

În acelaşi an, delegaţii Comisiei Europene a Dunării, cu sediul la Galaţi, baronul de Offenberg, al Imperiului Ţarist şi Edouard Enghelhard al Franţei au fost găzduiţi pentru o perioadă scurtă de timp la hotelul Moldavia, ei mutându-se ulterior, în 1857, în casa paharnicului Grigore Baldovici.

Lucrările, întrerupte de primul război mondial

Pe 1 mai 1893 se comunică oficial Primăriei Galaţi că i se pot pune la dispoziţie fondurile necesare construirii Palatului de Justiţie, de către Ministerul de Justiţie, prin Alexandru Marghiloman, ministru de Justiţie în guvernul prezidat de Lascăr Catargiu.

Palatul de Justiţie avea să fie ridicat pe locul unde a fost hotelul Moldavia, dărâmat în primăvara anului 1895.

A fost nevoie de nu mai puţin de 17 ani pentru ca ideea să prindă viaţă, abia pe 12 aprilie 1912 ministrul de Justiţie de atunci, G.M. Cantacuzino, încheind un contract cu arhitecţii Grigore Cerchez şi Anton Vârnav, ca să întocmească proiectul Palatului de Justiţie, pentru Curtea de Apel, Curtea de Juraţi şi Tribunal. A fost stabilit ca termen de încheiere a construcţiilor data de 1 decembrie 1920, dar edificiul a fost finalizat abia în 1923. Cu privire la data începerii construcţiei Palatului de Justiţie a existat chiar şi o controversă, o parte din istorici menţionând anul 1911, pentru ca alţii să vorbească de 1912.

Cert este că lucrările au fost întrerupte în toamna anului 1914, după izbucnirea primului război mondial. Acestea au fost reluate în 1921, după cum reiese dintr-o înştiinţare trimisă ministrului Justiţiei pe 23 februarie 1922 de primăria Galaţi. În acelaşi an lucrările sunt, din nou, sistate, iar clădirea este finalmente finalizată în 1927.

”Fantomele” din beciurile Palatului de Justiţie

După venirea la putere a comuniştilor, au existat mai multe voci, care au susţinut că în beciurile din subsolul clădirii au fost bătuţi cu bestialitate cei consideraţi duşmani ai sistemului, dar informaţia nu a fost confirmată încă din surse oficiale.

În fostul Palat de Justiţie funcţionează astăzi rectoratul Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi, frumuseţea edificiului fiind evidenţiată de cei care analizat stilul arhitectonic în care a fost construit: „… prin retragerea faţadei şi încadrarea acesteia cu două aripi dispuse flancant s-a creat un spaţiu intim de piaţetă de unde sunt puse în valoare calităţile arhitectonice ale construcţiei. În exterior palatul este încărcat cu forme opulente şi ferestre largi, cele superioare având arcuri în plin cintru. Nivelul inferior este un demisol care, la exterior se detaşează prin masivitatea volumelor, a unei ornamentaţii florale mai bogate, având funcţia de soclu, pe care se ridică celelalte două nivele. Arhitectul Gr. Cerchez a căutat să valorifice elemente din arhitectura medievală a Ţării Româneşti, astfel pot fi explicate ornamentele de la ferestre, poate chiar şi faţada din coloane care susţin arcuri trilobate alungite. În exterior, paralel cu faţada, se află sala paşilor pierduţi, acoperită cu o boltă en berceau, bogat ornamentată cu stucatură , iar în exterior, întregul edificiu este acoperit cu gresie buciardată şi fasonată“.