„Maraton“ pentru sifonarea banilor publici la Galaţi. Bazele sportive sunt în stare jalnică, deşi primăria locală cheltuie o avere pentru întreţinerea lor

În ultimii ani, municipalitatea din Galaţi a înfiinţat două entităţi non-profit care au ca scop gestionarea bazelor şi susţinerea cluburilor sportive din oraş. Cu toate acestea, bazele sportive sunt într-o stare mizerabilă, iar sportul este susţinut tot prin acorduri individuale. Singurul „câştig”: zecile de politruci angajaţi la cele două fundaţii.

Atunci când, în anul 2014, fostul primar Marius Stan (PNL/UNPR) propunea înfiinţarea Fundaţiei „Sportul Gălăţean”, multă lume a văzut în demers o soluţie la îndemână pentru ca bazele sportive din oraş să fie administrate eficient şi pentru ca între municipalitate şi cluburile din oraş să existe un singur canal de transmitere a finanţărilor din bani publici, după cum este menţionat explicit în statut. Miza: cei aproape 15 de milioane de lei (circa 3,2 milioane de euro) cheltuiţi anual de municipalitate (direct sau prin interpuşi) pentru susţinerea sportului de masă sau de performanţă.

Imediat după înfiinţare, însă, amintita fundaţie a reuşit să stârnească o  mulţime de controverse, dat fiind că acolo au început să fie cooptaţi pe lefuri frumuşele, dar prin ocolirea procedurilor clasice de angajare în instituţiile publice, tot felul de oameni din zona politică.

În total, schema de personal prevedea 41 de angajaţi,  preşedintele fiind pus Mihai Istrate (consilier al primarului încă de dinainte de alegeri), iar vicepreşedinţi au devenit Florin Popa (PSD) şi Radu Cosca (PC/ALDE). S-a creat şi un post de director executiv (atribuit lui Marius Băcăneală, om din zona UNPR, dar şi cumnat al fostului edil), unul de director financiar (atribuit Doinei Stamate, fosta contabilă de la Oţelul Galaţi, în perioada de glorie), două posturi pentru organizare competiţii şi patru posturi de administratori baze.

Pentru Bazinul de înot au fost prevăzute 17 posturi, pentru Patinoar - şapte, câte două posturi fiind în schemă pentru Stadionul „Dunărea”, Sala Sporturilor şi Stadionul „Gloria”.

Oamenii partidelor, peste tot

Cu excepţia funcţiilor de ce presupun muncă specializată, toate celelalte au fost ocupate de tineri ale căror nume nu spun nimic opiniei publice, dar care aveau o frumoasă activitate la organizaţiile de tineret ale PSD, UNPR, PC (ALDE) şi chiar PNL.

Bugetul anual al entităţii a fost fixat la 680.000 de lei (circa 57.000 de lei pe lună), scopul fiind acela de a susţine din aceşti bani funcţionarea bazelor subordonate.

Trebuie spus şi că bazinul de înot, unde figurează mai bine de o treieme din personal, prestează activităţi contra-cost, bilanţul financiar fiind pozitiv. Adică se autofinanţează, ceea ce înseamnă că, de fapt, banii merg spre susţinerea celorlalte posturi din schemă. De asemenea, Sala Sporturilor este închiriată pentru diverse evenimente private, în vreme ce la Patinoar se vând bilete pentru patiantorii amatori, pe baza unui program afişat.

Stadionul Dunărea din Galaţi FOTO C Crângan

În acelaşi timp, trebuie spus că suma virată de Consiliul Local la „Sportul Gălăţean” nu include costurile pentru întreţinere, reparaţii şi modernizări la bazele sportive, acestea fiind acoperite separat, prin fonduri alocate prin HCL.

După plecarea lui Marius Stan de la primărie, frâiele au fost preluate de noul edil, Ionuţ Pucheanu, care l-a instalat în fruntea fundaţiei pe un apropiat pe nume Florin Mirea (cunoscut şi drept consilier al lui Nicolae Rainea, pe vremea când fostul arbitru era consilier local şi vicepreşedinte al PSD). Din motive necunoscute, Mirea este cunoscut şi sub porecla de „Lipici”.

Florin Mirea FOTO Monitorul de Galaţi

Vicepreşedinţi au fost desemnaţi Florin Andronic şi Ilie Hagioglu (ambii din zona PSD), ultimul fiind cunoscut şi pentru faptul că, o vreme, a condus clubul de fotbal „Dunărea” Galaţi (în prezent desfiinţat, după ce a dat faliment).

În ceea ce priveşte activitatea Fundaţiei „Sportul Gălăţean”, ceea ce era în statutul aprobat de Consiliul Local s-a făcut doar în mică măsură. Adică partea de finanţare a altor cluburi (o treime din obiectul de activitate, la o adică) a rămas integral în atribuţiunile CL, organizarea de competiţii, de asemenea, a rămas pe zona de asocieri ale CL cu alte entităţi non-profit sub control privat, iar administrarea bazelor sportive s-a făcut după cum s-a nimenit.

Dacă Bazinul de Înot şi Patinoarul sunt într-o stare acceptabilă (poate şi pentru că generează încasări importante din bilete), stadioanele „Dunărea” şi „Gloria” sunt într-o stare deplorabilă. La fel a ajuns şi complexul de agrement „Plaja Dunărea”, predat de municipalitate fundaţiei, reparat de mântuială contra a peste 70.000 de euro şi ajuns loc de copt vinete pentru locuitorii din vecinătate, dat fiind că nicio utilitate de agrement nu funcţionează.

CSM, luptă CSM!

Deşi experimentul „Fundaţia Sportul Gălăţean” n-a fost chiar un succes pentru oraş, în iunie 2018 Primăria Galaţi a mai înfiinţat o suprastructură „specializată” în cheltui bani publici: Clubul Sportiv Municipal (CSM) Galaţi.

Conform statutului prezentat în şedinţa de CL în care s-a decis înfiinţarea, CSM urmează să se ocupe de exact treimea neglijată de Fundaţia „Sportul Gălăţean”, adică finanţarea cu bani publici a cluburilor private sau aparţinând unor entităţi non-profit de drept privat din oraş.

Deocamdată, ca şi în cazul fundaţiei, noua entitate doar cheltuie nişte bani fără a-şi atinge scopul declarat. Şef peste club a fost pus fostul fotbalist Marius Cosoreanu. Este membru PSD şi este prieten la cataramă cu city-managerul Marius Humelnicu (şi el tot fost fotbalist, dar intrat bine de tot şi în politică, de vreme ce este vicepreşedinte al organizaţiei municipale Galaţi a PSD).

Stadionul Dunărea din Galaţi FOTO C Crângan

Conform statului de funcţii, leafa netă a preşedintelui Cosoreanu este de peste 7.000 de lei pe lună, iar şefii de secţii şi alţi „băgători de seamă” de acolo încasează lunar, în mână, între 4.000 şi 6.000 de lei. Nu am socotit aici antrenorii de la diferitele secţii, dat fiind că aceştia au veniturile cele mai mici (de sub 3.000 de lei net), deşi fac de fapt toată munca.

Faptul că CSM este foarte costisitor pentru oraş este demonstrat şi de faptul că la rectificarea bugetară aprobată de CL în august entitatea a primit, doar pentru a putea funcţiona până la finele lui 2018 (adică exact şase luni şi câteva zile, luând ca reper momentul înfiinţării) 5 milioame de lei, dintre care 3 milioane de lei sunt pentru salarii, iar 2 milioane de lei pentru alte cheltuielid e funcţionare.

Ciudat este că, pentru moment, clubul nu pare să îndeplinească rolul declarat prin actul contitutiv. Mai exact, la ultima şedinţă de CL din luna august, aleşii locali au aprobat mai multe proiecte de hotărâre (mai exact opt bucăţi) prin care de la bugetul local sunt date direct diverse sume de bani, prin contracte de asociere, pentru organizare de evenimente şi pentru susţinerea unor cluburi sportive. Adică exact motivul pentru care au fost înfiinţate şi sunt finanţate cele două entităţi menţionate mai înainte, dar care sunt ocolite când vine vorba de responsabilităţi.