Cum se practica medicina împreună cu magia. Motivul ciudat pentru care numele copilului nou-născut era scrijelit pe un os şi îngropat într-un loc secret

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vrăjitorii îmbinau medicina cu magia Foto: Shutterstock
Vrăjitorii îmbinau medicina cu magia Foto: Shutterstock

Pe vremuri, triburile s-au luptat cu natura, dar şi cu teama de necunoscut. În încercarea de a comunica cu mediul înconjurător, oamenii au invocat forţe supranaturale. În acele timpuri, bolile erau atribuite demonilor şi duhurilor rele, iar condiţia esenţială pentru însănătoşire era alungarea spiritelor malefice.

Cu mii de ani în urmă, fenomenele naturale erau atribuite exclusiv forţelor supranaturale. Pentru a obţine o minimă protecţie faţă de ceea ce nu înţelegeau, oamenii de atunci au inventat o sumă de tehnici pentru a comunica cu mediul înconjurător, ce a fost numită magie, scrie Mihaela Opriş în cartea ”Milenarele întâmplări ale plantelor medicinale”, apărută în 1990 la editura Albatros.

Iniţial, la aceste ritualuri participa întregul trib, dar ulterior a fost desemnată o persoană anume, care să se ocupe de această sarcină. La români, este vorba de vraci, în timp ce la alte popoare ei se numeau vrăjitori sau şamani, consemnează Mihaela Opriş.

Prin intermediul vrăjitorilor, medicina s-a asociat practic cu magia. În acele timpuri bolile erau atribuite demonilor şi duhurilor rele, iar condiţia esenţială pentru însănătoşire era alungarea spiritelor malefice. Comunităţile din acele vremuri au inventat tot soiul de practici de exorcizare, dar şi ritualuri pentru păcălirea sau chiar intimidarea duhurilor rele, se menţionează în cartea ”Milenarele întâmplări ale plantelor medicinale”.

În Australia de pildă aborigenii obişnuiesc şi astăzi ca la naşterea unui copil să îi scrijelească adevăratul nume pe un os sau o bucată de lemn, care este apoi ascunsă într-un loc secret. Se crede că astfel spiritul malefic al bolii nu va reuşi niciodată să îl găsească pe cel vizat, scrie Mihaela Opriş în lucrarea sa.

În insulele Solomon superstiţiile au mers până acolo, încât localnicii au ajuns să îşi schimbe frecvent numele. Amerindienii din tribul Navajo aveau, la rândul lor, un ritual exorcizant. La urechea unei persoane lovite de boală era scuturată cu putere o tigvă de cucurbitacee (n.r. familie de plante erbacee dicotiledonate, cu tulpini târâtoare sau agăţătoare, cu frunze mari, cu fructul cărnos având coaja tare), care era uscată pe dinăuntru şi în care se introduceau pietricele. Zgomotul puternic avea scopul de a alunga în cele din urmă spiritual malefic, detaliază procedura Mihaela Opriş în cartea sa.

Obiectul de incantaţie folosit în jazz

În timp, instrumentul inventat de amerindieni  a fost folosit în incantaţii, care erau realizate în timpul administrării medicamentului de care bolnavul avea nevoie. Obiectul a căpătat astăzi o utilitate cât se poate de practică, fiind folosit de instrumentiştii din trupele de jazz sub denumirea de ”maracasse”, se consemnează în lucrarea ”Milenarele întâmplări ale plantelor medicinale”.

Frica de spiritele malefice şi dorinţa de a inventa metode pentru alungarea acestora a condus la crearea atât de cunoscutelor măşti populare româneşti, dar şi a măştilor rituale africane, ca să nu mai vorbim de complicatele tatuaje ale maorilor, menţionează Mihaela Opriş în cartea ei.

Una dintre cele mai interesante creaţii ale oamenilor din vremuri străvechi au fost şamanii. Aceştia aveau nu numai rolul de a comanda forţele din natură, dar şi puterea de a invoca spiritul unui străbun şi de a se folosi de puterea lui pentru a ajuta tribul. Impactul şamanilor a fost atât de puternic, încât aceştia şi practicile lor se vor transforma în religie spre sfârşitul comunei primitive, se scrie în cartea ”Milenarele întâmplări ale plantelor medicinale”.

Religia va prelua treptat o parte dintre practicile magice, dar se va poziţiona împotriva vrăjitoriei, care va fi interzisă. După cum se ştie, În Evul Mediu vrăjitoarele erau arse pe rug, consemnează Mihaela Opriş în lucrarea sa. Chiar şi în aceste condiţii, regii din acele vremuri îi ţineau aproape pe astrologi şi magi, atât din cauza superstiţiilor, dar şi prin prisma informaţiilor pe care aceştia le deţineau.

Şamanii, dar şi vrăjitorii aveau o extrem de bună cunoaştere a plantelor medicinale, pe care le foloseau în diverse scopuri, pornind de la licori de farmece şi dragoste, băuturi de cult şi până la talismane şi chiar otrăvuri, se concluzionează în lucrarea ”Milenarele întâmplări ale plantelor medicinale”.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite