Ce trebuie să facem pentru a ne întări sistemul imunitar şi a lupta mai bine cu bolile, inclusiv cu COVID-19
0
Alina Păduraru este doctor cercetător şi este pasionată de sistemul imunitar. Şi-a luat doctoratul în Imunologie la Imperial College London, însă după terminarea studiilor a revenit în ţară considerând că în „România este mai mare nevoie de oameni de ştiinţă decât în Marea Britanie”.
Dr. Alina Păduraru este creatoarea rubricilor online pe YouTube -“La Cafea cu Organele Mele”, unde povesteşte pe înţelesul tuturor şi într-o manieră amuzantă despre fiecare organ în parte.
Într-un interviu pentru „Adevărul”, cercetătoarea în imunologie ne spune ce putem face pentru a avea un sistem imunitar pregătit să lupte cu bolile, dar şi cât de mult ne influenţează sistemul imunitar stilul de viaţă: alimentaţie, poluare, sedentarism şi stres. De asemenea, dr. Alina Păduraru vorbeşte despre COVID şi vaccin, de ce avem nevoie de a treia doză de vaccin şi cât de mult sunt protejaţi cei care au trecut prin boală.
Adevărul: Aţi terminat Masterul în Systems and Synthetic Biology şi doctoratul în Imunologie la Imperial College London. De ce aţi ales să reveniţi în România?
Alina Păduraru: Deoarece în România este mai mare nevoie de oameni de ştiinţă decât în Marea Britanie şi am considerat că pot ajuta mai mult aici. Mereu mi-a plăcut biologia, iar în facultate am luat contact cu toate ramurile ei. Imunologia m-a atras cel mai mult deoarece, în comparaţie cu celelate ramuri, este mai puţin explorată, dar deţine cel mai mare potenţial de a combate cancerul şi bolile autoimune.
sursa: Arhivă Personală
Sunteţi autorul rubricilor online “La Cafea cu Organele Mele”. Cum v-a venit ideea?
Am vrut să împărtăşesc cu ceilalţi ce am învăţat în toţi aceşti ani, dar într-un mod distractiv. În timpul doctoratului m-am specializat pe timus, un organ deosebit de important despre care nu mulţi au auzit. Prin urmare, m-am gândit să-l chem “la o cafea” ca să îl cunoască toată lumea. Şi aşa a debutat primul episod pe YouTube al seriei “La Cafea cu Organele Mele”, care continuă cu un nou organ în fiecare episod.
De ce aţi ales să vorbiţi oamenilor despre organe?
Organele sunt doar o portiţă prin care le pot vorbi oamenilor despre mai multe aspecte, precum somnul, gândurile, alimentaţia, viciile sau sistemul imunitar. Organele primare ale sistemului imunitar sunt măduva osoasă şi timusul, unde se formează celulele sistemului imunitar şi unde câteva dintre ele ajung la maturitate. Cele secundare, mai cunoscute, sunt splina, ganglionii limfatici şi amigdalele unde celulele sistemului imunitar se specializează mai departe şi se luptă cu microbii. Ficatul şi pielea au şi ele roluri importante în acest context.
Ce ne puteţi spune despre bolile autoimune?
Bolile autoimune sunt cauzate de înseşi celulele sistemului imunitar, care confundă ţesuturile noastre cu un corp străin şi le atacă. La diabetul de tipul I, spre exemplu, celulele T ale sistemului imunitar distrug celulele beta ale pancreasului care produc insulina.
sursa: Arhivă Personală
Ce putem face pentru a avea un sistem imunitar mai pregătit să lupte cu bolile?
Deşi o varietate de factori pot influenţa sistemul imunitar, două aspecte pe care le putem îmbunătăţi şi care au un impact major sunt somnul şi buna dispoziţie. Somnul de calitate la ore regulate combinat cu o stare de spirit generală optimistă, relaxată şi lipsită de stres cu siguranţă ne vor ajută enorm să luptăm împotriva bolilor.
Cât de mult ne influenţează sistemul imunitar stilul de viaţă: alimentaţie, poluare, sedentarism şi stres?
Când vine vorba de stilul de viaţă, stresul cronic este factorul major care dăunează sistemului imunitar. Studiile arată că oamenii sedentari sunt mai predispuşi la infecţii, o observaţie care pare să fie legată de faptul că ei acumulează mai mulţi factori de stres. Alimentaţia este şi ea foarte importantă, sistemul imunitar având nevoie de o varietate de nutrienţi pentru a funcţiona la capacitate optimă. Este important să ne menţinem un procentaj de grăsime sănătos, întrucât ţesutul adipos în exces contribuie la inflamaţie. Poluarea şi ea contribuie la inflamaţia produsă ce celulele sistemului imunitar, astfel apărând probleme respiratorii.
Cum afectează lipsa igienei sau o igienă excesivă sistemul imunitar ? Ce părere aveţi despre acele mame extrem de protectoare cu copiii lor?
În imunologie chiar există conceptul de “ipoteza igienei”, care încearcă să explice prevalenţa alergiilor în societatea modernă. Igiena este, bineînţeles, extrem de importanţa pentru a evita o diversitate de microbi periculoşi. Cu toate acestea, este important să ne expunem copiii de mici la microbii inofensivi şi cei “aproape inofensivi” răspândiţi în natură pentru a ne asigura că sistemul lor imunitar este suficient de dezvoltat atunci când cresc mari, întrucât acesta se dezvoltă cel mai mult în primii ani de viaţă.
Recomandaţi vitamine şi minerale pentru imunitate? Ce părere aveţi despre ele?
Recomand o alimentaţie bogată în vitamine şi minerale. Oamenii de ştiinţă încă nu sunt convinşi că majoritatea suplimentelor ajută, dar suntem siguri că un aport adecvat al acestor nutrienţi din alimentaţie ajută foarte mult. Vitamina C poate fi uşor obţinută din fructe şi legume şi poate ameliora simptomele şi durata răcelilor. Aceasta trebuie consumată zilnic, întrucât noi nu o putem depozita. Vitamina D, în schimb, este depozitată în ficat, prin urmare ne putem lua “rezerve” într-o zi frumoasă cu soare.
Ce ne sfătuiţi pentru a avea o bună imunitate?
Somn la ore regulate şi trezit 7-8 ore mai târziu cu un zâmbet larg pe buze pe care să-l oferim tuturor!
Sunteţi doctor în imunologie. Ce părere aveţi de vaccinul anti-Covid? Îl recomandaţi?
Conform concluziilor pe care le-am tras în urma a ceea ce am studiat am decis să îl fac şi îl recomand.
Cum afectează sistemul imunitar virusul? Există vreo legătură între sistemul imunitar şi virus?
Da, faptul că răspundem diferit la acest virus pare să aibă strânsă legătură cu sistemul imunitar al fiecăruia dintre noi şi cum răspunde. Mecanismele prin care sistemul imunitar răspunde la acest virus sunt deosebit de complexe. Virusul are anumite mecanisme de eludare ale sistemului imunitar, care funcţionează foarte bine la unii dintre noi. Alţii suntem mai predispuşi la a răspunde într-un mod defavorabil nouă şi, în consecinţă, dezvoltăm simptome grave.
Credeţi că vaccinul a fost suficient de mult testat, astfel încât să nu reprezinte niciun risc pentru populaţie?
Nicio etapă nu a fost sărită în producerea acestui vaccin. În schimb, faza III a vaccinului, cea în care ne aflăm acum, în mod normal durează mai mulţi ani pentru a vedea dacă vaccinul oferă protecţie şi pe termen lung. Niciun produs farmaceutic nu a fost vreodată suficient de mult testat înainte de a fi aprobat pentru a dovedi 100% că nu prezintă niciun risc pentru populaţie, întrucât faza de testare ar trebui să dureze cât speranţa de viaţă a unui om şi să ia în calcul toate interacţiunile cu toţi factorii orice fel de context, ceea ce nu este fezabil dacă dorim să îmbunătăţim calitatea vieţii prin astfel de intervenţii. Conform datelor pe care le avem până acum, vaccinul este sigur pentru marea majoritate a populaţiei.
Sursa: Arhivă Personală
Când ne-am putea gândi la imunitatea de „turmă”?
Momentan, ne confruntăm cu prea multe necunoscute pentru a veni cu un răspuns relevant la această întrebare. Încă nu putem vaccina toate categoriile de vârstă şi chiar dacă am putea nu ştim când şi dacă suficienţi oameni vor dori să se vaccineze sau dacă vor dobândi imunitate în mod natural. De asemenea, nu ştim cât timp durează imunitatea naturală sau cea prin vaccin, şi nici ce noi tulpini ar putea apărea şi cum vom răspunde.
Imunitatea la virusul SARS-CoV-2 este una sezonieră ca la gripa obişnuită sau ar putea deveni permanentă?
Ultimele studii arată că imunitatea la acest virus începe să se diminueze după şase luni, cel puţin cea dobândită prin vaccin.
În România campania de vaccinare nu prea mai merge, cum ar putea fi convinşi oamenii?
Nu ştiu dacă “trebuie convinşi” este abordarea cea mai potrivită. Oamenii trebuie să fie liberi să tragă propriile concluzii. Ce putem noi să facem este să ne asigurăm că le este uşor să distingă între opinie şi fapt şi să aleagă sursele potrivite unde informaţia este bine documentată şi livrată într-un mod accesibil.
De ce sunt reticenţi românii?
Poate pentru că mulţi şi-au pierdut încrederea în autorităţi.
De ce avem nevoie de a treia doză de vaccin?
Conform studiilor de la Pfizer, imunitatea dobândită prin vaccin este în declin după 6 luni, iar o a treia doză conferă imunitate chiar mai ridicată decât a doua doză, ceea ce ne-ar oferi o şansă mai bună să ne luptăm cu noile tulpini.
Cât de mult sunt protejaţi cei care au trecut prin boală?
Un studiu a arătat că la majoritatea celor care au fost testaţi, protecţia durează cel puţin 7 luni. Putem extrapola din datele lor şi să includem posibilitatea de a avea protecţie pe ani de zile, dar nu putem fi siguri până când nu trece această perioadă de timp. Mai contează şi cum răspunde sistemul imunitar al fiecăruia la infecţie. Unele persoane produc un număr generos de celule B care la rândul lor produc anticorpi şi supravieţuiesc mai mult timp. La alţi pacienţi aceste celule nu supravieţuiesc la fel de bine.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Se încarcă comentariile...
