Ce se ascunde în spatele plictiselii. Psiholog: „Este ca o respiraţie profundă pe care o facem după un efort“
0Încă din cele mai vechi timpuri, plictiseala a fost un subiect interesant de studiu. Aceasta este privită ca o stare mentală de a nu găsi un rost şi nu apare întâmplător, ci se instalează atunci când suntem incapabili să ne mai concentrăm pe ceva anume. Psihologul Valentina Băjan a explicat pentru „Adevărul” ce putem face atunci când suntem plictisiţi.
Plictiseala este o stare de dispoziţie pe care cei mai mulţi dintre oameni au tendinţa să o definească drept o emoţie negativă. Putem face această categorisire însă doar în funcţie de perioada în care se manifestă şi efectele pe care le are asupra persoanei ce o simte, spun specialiştii.
„Poţi ajunge ca din cauza plictiselii să nu îţi mai îndeplineşti obligaţiile pe care le ai faţă de familie, să nu te mai bucuri de ceea ce trăieşti, să nu îţi imobilizezi resursele astfel încât să îţi atingi potenţialul, să îi răneşti pe cei din jurul tău. Asta înseamnă că nu eşti împăcat cu viaţa ta şi sunt multe alte exemple ce afectează negativ viaţa celui în cauză sau a celor din jurul său”, a precizat Valentina Băjan, psiholog.
Este important să conştientizăm ce se ascunde sub plictiseală
Toate emoţiile pe care le trăim zi de zi pot avea asupra noastră atât efecte negative, cât şi pozitive. Pentru a înţelege acest lucru, psihologul a dat drept exemplu furia, care este o emoţie negativă dacă o manifestăm constant, în orice context şi într-un mod agresiv. „Dar ea poate fi de asemenea şi o modalitate bună de descărcare a tensiunilor şi conflictelor interioare dacă se conştientizează cauza ei, dacă se exprimă într-un mod în care să nu rănească pe nimeni şi dacă se eliberează povara sufletească”, a spus Valentina Băjan.
„În acelaşi mod, putem spune că plictiseala are atât părţi pozitive, cât şi negative. Ea face parte din viaţa noastră şi este firesc să nu predomine comportamentul pe care îl avem. La fel de bine poate fi şi un mecanism de apărare sau de autoreglare interioară prin care instinctiv ne reechilibrăm. Nu putem trăi mereu în acelaşi ritm alert, cu acelaşi tip de energie. Nu putem găsi mereu activităţi interesante care să ne ţină departe de plictiseală. Ca să folosesc o metaforă, plictiseala este pentru noi ca şi o respiraţie profundă pe care o facem după un efort”, a explicat pentru „Adevărul”, psihologul Valentina Băjan.
De asemenea, potrivit specialistului, este perfect normal ca uneori să încetinim ritmul şi să ne acordăm ocazia de a trăi clipa mai încet sau de a ne da ocazia să observăm cu atenţie ce ne-ar putea capta din nou interesul.
„Când suntem plictisiţi ne putem întreba dacă nu cumva ne-am familiarizat atât de mult cu ceea ce facem încât nu ne mai sunt solicitate îndeajuns de mult resursele care să ne provoace. Nu reuşim să găsim în ceea ce ne înconjoară ceva suficient de atractiv cognitiv, emoţional, astfel încât să ne mobilizăm? Ne propunem suficient de mult să facem ceva din această stare? Ne activăm resursele interioare? Este cumva această stare de plictiseală o pauză de care aveam nevoie?”, a precizat Valentina Băjan, psiholog.
Această stare, spune specialistul, poate masca şi alte emoţii care sunt uneori transformate în plictiseală pentru a nu fi recunoscute. Mai precis, tristeţea poate avea legătură şi cu anumite evenimente din viaţa noastră care ne-au afectat şi nu dorim să recunoaştem acest lucru pentru a nu ne durea sufletul, sau pentru că nu ştim cum să trecem peste acestea, spunem că suntem plictisiţi.
Studii efectuate de-a lungul timpului susţin că în starea de plictiseală, creativitatea se poate manifesta în voie deoarece mintea este lăsată liberă nefiind presată de timp pentru a găsi noi modalităţi de rezolvare a problemelor, alte activităţi interesante sau idei inovatoare. Deşi de cele mai multe ori părinţii au tendinţa de a le ocupa tot timpul copiilor sau adolescenţilor pentru a nu se plictisi, este bine ca aceştia să fie lăsaţi să trăiască această stare pentru a descoperi sau inventa preocupări noi care să îi ajute să se descopere pe ei înşişi.