A fugit din ţară pentru a-şi împlini destinul de inventator: a făcut robinetul cu senzori şi un dispozitiv medical revoluţionar

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Eugen Creţu (70 de ani) este inginer de profesie şi deţine şapte brevete patentate în America pe diverse domenii. Cea mai recentă invenţie, un dispozitiv medical ce monitorizează funcţiile fiziologice şi vitale ale bolnavilor, a fost patentată şi urmează să fie testată la azilele de bătrâni din Vancouver (Canada).

Eugen Creţu (70 de ani) şi-a descoperit pasiunea pentru inventică în timpul facultăţii, la Iaşi, deşi profilul ales atunci, Chimie Industrială, nu i-a plăcut prea mult. Tatăl său era profesor de chimie şi i-a ascultat sfatul, cu toate că nu ştia prea bine atunci ce doreşte să facă. 

În schimb, tot ceea ce ţinea de automatizări l-a captivat pe Eugen, iar în anul IV a realizat prima sa invenţie: a fost vorba de un aparat de măsurare a umidităţii textilelor. 

Autorităţile comuniste de atunci au decis că invenţia gălăţeanului este mult prea avansată pentru acea perioadă şi au trecut-o pe linie moartă, deşi ea ar fi simplificat mult munca celor din industria textilă şi ar fi redus semnificativ şi costurile de fabricaţie.

Cenzura i-a blocat invenţiile

În 1977, la Institutul de Cercetări Textile din Bucureşti, Eugen şi-a continuat cercetările. A dezvoltat o maşină de imprimat covoare până la punctul în care aceasta putea acţiona cu mii de duze de imprimat, în genul softurilor de astăzi, care permiteau realizarea a numeroase modele.

Şi această invenţie s-a dovedit a fi prea mult pentru autorităţile comuniste, pentru că, în opinia lor, ar fi trebuit realizată o linie de producţie mult mai complexă decât orice exista la acel moment în ţară, iar costurile ar fi fost pe măsură.

Inventatorul nu s-a lăsat descurajat de refuzul autorităţilor de a-i pune în practică creaţiile , în 1983, a inventat un dispozitiv de imprimat textile prin pulverizare. Eugen a fost fascinat de ceea ce i-a povestit un coleg de la Institutul de Cercetări Textile din Bucureşti, care vizitase India, unde a aflat despre o tehnologie de imprimare cu spumă, ceva nemaiauzit la acea vreme.

Ceea ce făcea invenţia indienilor şi mai captivantă era faptul că spuma creată de ei nu se descompunea, aşa cum se întâmplă în mod obişnuit cu orice altă spumă. Coincidenţa a făcut ca inventatorul din Galaţi să lucreze la o tehnologie de apretare cu spumă, ceva la modă atunci, pentru că se făcea economie de energie.

„Mi-a venit ideea să fac şi eu o spumă foarte stabilă. Am rezolvat problema la mine acasă, cu un mixer de bucătărie şi componentele chimice care ştiam că sunt potrivite pentru aşa ceva. Ideea a venit aşa, de niciunde, ca dintr-un fel de meditaţie. Vreau să vă spun că spuma făcută de mine a rezistat o săptămână. A fost ceva incredibil“, ne spune Eugen.

Şi-a testat imediat invenţia la o fabrică din teritoriu, care avea o aparatură modernă de imprimat, iar rezultatele au fost remarcabile. Noua sa creaţie nu s-a bucurat deloc de aprecierea colegilor săi de la Institutul de Cercetări Textile, iar directorul tehnic al instituţiei a îngropat proiectul.

„Mi-a vorbit extrem de urât. Nu vă spun ce a fost la gura ei, pentru că era o femeie. Era evident că nici nu înţelesese despre ce este vorba“, povesteşte gălăţeanul. Atunci, a luat decizia să plece din România.

Evadarea din lagărul comunist

Prima tentativă de a părăsi România comunistă s-a încheiat pentru Eugen la închisoare. Se întâmpla în 1984, când a fost prins şi încarcerat pentru câteva luni, dar nu a renunţat la gândul de a fugi din ţară pentru a-şi vedea realizate invenţiile. A avut alte trei tentative şi abia a cincea oară a reuşit să fugă în Grecia cu ajutorul unei călăuze pe care a cunoscut-o în închisoare. Justiţia comunistă l-a condamnat atunci în lipsă la şapte ani de închisoare.

Autorităţilor elene nu le venea să creadă că cei doi au reuşit să treacă graniţa în fosta Iugoslavie şi să o străbată pentru a ajunge în Grecia. A fost interogat săptămâni la rând, dar pentru că ajunsese un nume foarte cunoscut datorită postului de radio „Europa Liberă“, grecii au fost nevoiţi să-l lase să plece în Australia, ţara unde dorea să înceapă o viaţă nouă.

Robinetul cu senzori care reglează debitul şi temperatura apei

În Australia a fost nevoit să ia totul de la capăt. S-a angajat tot într-o fabrică de textile, dar ca simplu muncitor, iar apoi a lucrat la o firmă de cabluri optice, însă pasiunea pentru inventică nu îi dădea pace. Şansa lui a fost o firmă de audit tehnic, care verifica societatea unde lucra pentru a găsi o modalitate de a o repune pe linia de plutire.

Când au aflat că Eugen depusese două inovaţii, despre care nimeni nu ştia nimic, pentru că fuseseră uitate printr-un sertar, i-au propus să lucreze ca inginer în cadrul firmei. Una dintre creaţiile sale, un robinet cu senzori, i-a atras atenţia unui investitor australian, care a decis să îl finanţeze pentru a pune în practică proiectul. Invenţia gălăţeanului nu a dat rezultatele aşteptate atunci, dar Eugen a continuat să lucreze la proiect, adăugând ulterior şi un soft.  A creat ceea ce astăzi este cunoscut ca robinetul cu senzori ce reglează atât debitul, cât şi temperatura apei.

În 1999, invenţia a fost patentată în SUA, Australia, dar şi în nouă state din Europa, fiind la acel moment un proiect cu impact global. A urmat crearea unor robineţi cu comandă vocală, iar apariţiile la televiziuni şi în revistele de specialitate din America intraseră în cotidian pentru inventatorul gălăţean. Eugen a primit cetăţenia americană în 2003, având în prezent şi cetăţenie australiană, pe lângă cea română. 

Dispozitiv revoluţionar inspirat de naşterea celui de-al patrulea copil

Printre cele mai noi invenţii ale lui Eugen Creţu se numără şi un dispozitiv revoluţionar care monitorizează funcţiile fiziologice şi funcţiile vitale ale bolnavilor din spitale. Ideea i-a venit după ce i s-a născut cel de-al patrulea copil, când a observat că acesta se irită după ce are scaun.

image

Dispozitivul medical creat de Eugen Creţu FOTO Valentin Trufaşu

„Dacă nu era schimbată imediat, se irita foarte tare şi se vindeca foarte greu. Atunci mi-a venit ideea să fac un dispozitiv care să monitorizeze acest aspect şi să atenţioneze când persoana supravegheată şi-a făcut nevoile fiziologice”, explică Eugen. Munca la acest aparat medical a durat nu mai puţin de 11 ani, invenţia fiind patentată în America, iar un investitor din Canada a finanţat cu 500.000 de dolari punerea în practică a invenţiei. Dispozitivul va fi supus primelor teste clinice la azilele de bătrâni din Vancouver (Canada) în 2017, urmând să fie verificat apoi şi pe bebeluşi.

Chiar dacă şi-a împlinit visul pe care orice inventator îl are, aceea de a da viaţă creaţiilor sale, şi a devenit cunoscut în întreaga lume, Eugen a hotărât să revină la Galaţi. „Fiecare dintre noi se întoarce la rădăcini“, ne spune inventatorul, care este decis să îşi continue munca în ţara natală.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite