O hartă interesantă despre seismicitatea României. Cât de înţelepţi am devenit de la cutremurul din 1977 până în zilele noastre
0
Un act normativ vechi, găsit în arhive, ar trebui sa dea de gândit autorităţilor cu privire la procedurile de urmat în caz de cutremur puternic.
Istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea, a găsit în documentele instituţiei o hartă cu privire la seismicitatea României, hartă realizată la câteva zile după puternicul cutremur din 4 martie 1977.
“Pe 22 martie 1977, cu nr 66, Consiliul de Stat al R.S.R a decretat zonarea seismica a teritoriului R.S.R, potrivit unei hărţi întocmite atunci şi care privită azi cu luciditate ar da fiori oricărui om cu capul pe umeri. În contextul distrugătorului cutremur din 4 martie, Centrul de Fizică a Pământului şi Institutul Central de Cercetare, Proiectare şi Directivare în Construcţii propunea sporirea gradului de intensitate seismică pentru Bucureşti de la 8,5 la 9, pentru Iaşi, Zimnicea şi Roşiorii de Vede de la 8 la 8,5, pentru Craiova de la 7,5 la 8. Pentru zona noastră geografică, în special cea cuprinsă între Moviliţa, Mera, Coteşti, Răstoaca şi Garoafa, având Focşaniul şi Panciu în centru, standardul decretat de specialişti pentru viitoarele construcţii trebuia să ţină cont de posibilitatea producerii unui seism nu mai mic de 9 grade. Erau nominalizate clar instituţiile care trebuiau să facă lucruri concrete pentru a contracara efectele unui astfel de cutremur precum Institutul Român de Standardizare, Comitetul de Stat pentru Energie Nucleară,. Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei, Inspectoratul General de Stat pentru Investiţii - Construcţii şi multe altele. Cum s-a construit până în anul 1989, e lesne de bănuit că având atâtea instituţii de veghe, lucrările au corespuns cât de cât cu normele în vigoare la acele timpuri. Interesant de aflat e cum s-a construit după 1990, dar e bine să nu descoperim acest lucru pe pielea noastră.
În ceea ce priveşte instituţiile de azi şi cum trebuie să acţioneze acestea, având în vedere avansul tehnologic, acest lucru şi multă voinţă ar trebui să le facă mai eficiente decât cele care funcţionau acum 40 de ani. Mai mult chiar, pentru viitorul primar, oricare va fi acesta şi pentru autorităţile cu competenţe în domeniu, întocmirea unor planuri de acţiune înainte de cutremur, în timpul evenimentului şi după acesta sau în orice ordine se va dori, ar trebui să nu le dea pace nici măcar în timpul liber”, spune Florin Dîrdală.
Se încarcă comentariile...
