Motivul trist pentru care mulţi români n-au putut fi reprezentaţi la Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În condiţiile în care oraşul era sub ocupaţie germană, locuitorii din Focşani nu s-au putut bucura pe deplin de cea mai mare sărbătoare a românilor.

Nu există nici un dubiu că cel mai important eveniment al istoriei ţării este Unirea Transilvaniei cu România, de la 1 decembrie 1818. Marele act a reprezentat un deziderat al tuturor locuitorilor din graniţele vechii Dacii, favorizat de prăbuşirea Imperiului Ţarist şi Monarhiei Autro-Ungare.

Marea Unire de la Alba Iulia a fost precedată de un alt eveniment major, din ziua de 27 martie 1818, când  Sfatul Ţării din Basarabia a votat unirea Basarabiei cu România.

Momentul a fost surprins de focşăneanul Mihail Hanga, prezent la şedinţa solemnă.

"În Sala Eparhia se ţinea şedinţa Sfatului Ţării, şedinţa solemnă pentru proclamarea Unirei. N-am avut fericirea să asist de la început. Am pătruns în timpul şedinţei. Nu se poate descrie ce se petrece acolo. Era o atmosferă care te făcea să simţi măreţia momentului. Discuţii înflăcărate, până la cel mai înalt şi cald patriotism. Într-o atmosferă de înălţare sufletească, s-a proclamat Unirea. Es din adunare profund impresionat. În stradă întâlnesc iar trupele noastre, în muzici şi drapele, iar pe edificiile publice văd fâlfâind măreţ tricolorul românesc. Unirea era pecetluită!", a rămas consemnat în presă.

În acea perioadă, cea mai mare parte a judeţului Putna, respectiv Vrancea de azi, era încă sub ocupaţie germană.

FOTO: Focşani sub ocupaţie germană în 1918 (www.focsaniulvechi.ro)

Din această cauză, locuitorii judeţului şi autorităţile nu s-au putut bucura aşa cum s-ar fi cuvenit de marea realizare de la 1 decembrie 1918, trupele de ocupaţie împiedicând trimiterea unei delegaţii din judeţ să se alăture celor peste 100.000 de români la Alba Iulia.

Arhivele au fost distruse

Cum arhivele primăriei şi prefecturii au fost distruse, ceea ce a rămas consemnat despre 1 decembrie 1918 vine din presa vremii. De acolo aflăm că adeziunea locuitorilor oraşului Focşani la actul Unirii a fost totală.

"România Mare a fost plămădita de veacuri, iar astăzi ea s-a realizat prin patriotismul tuturor, prin vitejia necontestata a soldatului nostru", scria ziarul Focşanii pe data de 9 decembrie 1918.

"Acum România îşi vede visul Împlinit cu preţul sângelui, al glorioşilor sai fii, cu resemnarea admirabila şi cu imense sacrificii din partea intregului popor. România de azi, România Mare se va ridica pe un piedestal nou", sublinia la rândul său "Curierul Putnei", la 13 decembrie 1918.

Acelaşi ziar, Focşanii, revenea pe 16 decembrie cu un alt mesaj edificator.

"Unirea nu e opera unora, ci a tuturor: cu inima, cu cuvântul, cu sângele, cu tot ce am putut găsi mai bun în fiecare dintre noi, toţi am luptat şi am reuşit sa ne readucem ţara în hotarele ei cele vechi. Unii mai mult, alţii mai puţin, fiecare după puterile noastre, nu ne-am gândit la nici un sacrificiu când a fost vorba de mărirea României".

Ziarele din oraş au continuat şi anul următor să sublinieze efortul făcut de români care şi-au văzut idealul împlinit, informându-şi cititorii despre acţiunile de recunoştere a Marii Uniri de la 1 decembrie de către Conferinţa de Pace de la Paris, începută în ianuarie 1919 şi unde au fost stabilite noile graniţe din Europa.

"Sunt doar câteva mărturii, dar cu o profundă semnificaţie , dovedind Istoriei că aici, pe Milcov, în oraşul primei Uniri, năzuinţa pentru o Românie, patrie a tuturor românilor, a fost mereu vie şi că împlinirea ei a dat trăinicie încrederii şi speranţei într-un timp al progresului şi civilizaţiei prospere", scrie istoricul focşănean Horia Dumitrescu în Crionica Vrancei.