FOTO VIDEO  Marian Oprişan nu-l lasă pe Eroul Necunoscut să se odihnească în pace

Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea i-a cerut public vicepremierului Gabriel Oprea să-l ajute să aducă la Mausoleul din Mărăşeşti rămăşiţele Eroului Necunoscut.

Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, a declarat public în urmă cu două zile, la manifestările comemorative prilejuite de împlinirea a 96 de ani de la bătălia istorică de din 6 august 1917 de la Mărăşeşti, că unul dintre obiectivele sale este să aducă la Mausoleul de la Mărăşeşti rămăşiţele Eroului Necunoscut.

O declaraţie care probabil va stârni valuri în perioada următoare, având în vedere realitatea istorică.

„În trecut, guverne de care nu vreau să-mi aduc aminte au luat, la îndemnul unor oameni pe care nu-i consider responsabili şi nu am să-i numesc aici, rămăşiţele Soldatului Necunoscut. Domnule viceprim-ministru (n.a. Gabriel Oprea), locul Soldatului Necunoscut este pe altarul eroilor neamului de la Mărăşeşti, nu în Capitala României. De aceea, profit de prezenţa dumneavoastră, şi cum vă ştiu un om dârz, un om serios, un om dedicat valorilor naţionale ale României, vă propun ca împreună să facem această reparaţie, împreună cu Guvernul României”, a spus Marian Oprişan , în prezenţa viceprim-ministrului Gabriel Oprea.

Guvernul iresponsabil de care face vorbire Marian Oprişan este Guvernul FSN condus de Petre Roman, care prin Hotărârea de Guvern 666/septembrie 1991, a decis ca rămăşiţele Eroului Necunoscut să fie readuse pe vechiul Amplasament, din Parcul Carol.

Foto

Care este adevărul istoric

După Primul Război Mondial, România a fost printre primele state, care, urmând exemplul Franţei, a decis să înalţe un monument dedicat memoriei celor care s-au jertfit pe câmpul de luptă. Astfel, conform Tratatului de la Versailles în care se stabilea responsabilitatea fiecărei ţări de a respecta mormintele eroilor de război, România a fost primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naţionali, aşa cum se arată în "Memoriul adresat Guvernului român de către Societatea Mormintelor Eroilor", al cărei preşedinte era Mitropolitul Primat Miron Cristea.

În semn de veşnică cinstire, în anul 1923, conducerea statului român a decis ca simbolul sacrificiului celor mulţi, căzuţi pentru reîntregirea patriei, să fie evocat de osemintele unuia dintre ostaşii anonimi de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, Tg.-Ocna, Jiu, Prahova, Bucureşti, Dobrogea, Ardeal şi Basarabia. Deshumarea şi ridicarea acestor rămăşiţe pământeşti a fost urmată de aşezarea lor în zece sicrie de stejar, căptuşite cu tablă de zinc şi depuse în Biserica "Adormirea Maicii Domnului" de la Mărăşeşti, în ziua de 13 mai 1923.

Alegerea sicriului cu osemintele Ostaşului Necunoscut a aparţinut elevului Amilcar C. Săndulescu (de la Liceul Militar "Dimitrie A. Sturdza", premiant şi orfan de război) care, în faţa celui de-al patrulea sicriu, a îngenuncheat şi a rostit cuvintele legendare: "Acesta este tatăl meu". Dupa desemnarea Eroului Necunoscut, celelalte nouă sicrie au fost duse, la loc de aleasă cinstire, în Cimitirul Eroilor din Mărăşeşti şi îngropate cu onoruri militare în ziua de 14 mai 1923.

A doua zi, sicriul cu Eroul Necunoscut, împodobit cu pânza tricoloră, a fost purtat pe braţe de către o gardă de ofiţeri, cavaleri ai ordinului militar "Mihai Viteazul", şi depus pe vagonul-platformă al unui tren special, cu destinaţia Bucureşti, unde a ajuns în aceeaşi zi, la orele după-amiezii. În Gara de Nord era aşteptat de oficiali ai statului şi personalităţi politice şi militare, iar Regele Ferdinand, îmbrăcat în uniforma de general a Regimentului de Escortă Regală, a trecut în revistă compania de onoare. Apoi sicriul a fost depus pe un catafalc drapat cu steagul şi însemnele României, iar după oficierea serviciului religios şi onorurile militare, a fost aşezat pe un afet de tun, tras de opt cai şi transportat astfel în cadrul unui lung cortegiu până la Biserica "Mihai Vodă". Aici, sicriul a rămas pe toată durata zilei de 16 mai, pentru ca publicul bucureştean să poată veni în pelerinaj.

În ziua de 17 mai 1923, în prezenţa familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare şi a unui numeros public, în Parcul Carol a avut loc ceremonia reînhumării Eroului Necunoscut. S-a oficiat serviciul divin, iar la miezul zilei sirena Arsenalului Armatei şi clopotele bisericilor vesteau coborârea în lăcaşul de veci a Ostaşului Necunoscut. Timp de două minute, orice activitate publică a fost întreruptă. Mormântul Eroului Necunoscut era în fapt o simplă criptă, acoperită cu o lespede de piatră decorată cu sculpturi florale. Pe lespede s-a încrustat următorul epitaf: „Aici doarme fericit întru Domnul Ostaşul Necunoscut, săvârşit din viaţă în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihneşte pământul României întregite. 1916-1919".

Ansamblul funerar a fost executat în 1927 după planurile sculptorului Emil Willy Becker. Tot atunci, prin grija Asociaţiei Cultul Patriei, s-a aprins o candelă, a cărei flacără ardea zi şi noapte. Ulterior, la 28 octombrie 1934, lângă mormânt a fost ridicată şi sfinţită o cruce.

În timpul regimului comunist, în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, monumentul funerar al Eroului Necunoscut a fost demontat şi strămutat, în mare taină, la Mausoleul din Mărăşeşti. Abia dupa 1989, la insistenţele Ministerului Apărării Naţionale, ale Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război şi ale unor partide politice, guvernul român a aprobat readucerea în Capitală a sicriului cu osemintele Ostaşului Necunoscut.

La data de 26 octombrie 1991, Eroul Necunoscut a revenit acolo unde îi era locul de veci, în Parcul Carol I, iar la 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostaşului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe explanada din faţa actualului Memorial al Eroilor Neamului.

Mai puteţi citi:

FOTO-VIDEO 96 de ani de la eroicele lupte de la Mărăşeşti