Crima odioasă căreia i-a căzut victimă în 1896 un primar bogat care a condus două oraşe vecine. „I-au luat gâtul la propriu“

Pe strada Mare din Galaţi a avut prăvălie şi Hagi Nicola. FOTO: colecţia Iulian Panait

Hagi Nicola s-a născut la Focşani în anul 1818, fiind fiul unui negustor bogat din această zonă. El a făcut studii solide la Paris şi a fost unul dintre cei mai influenţi politicieni din zona Moldovei. A sfârşit răpus după o crimă odioasă.

În 1896, oraşul Galaţi a fost zguduit de o crimă căreia i-a căzut victimă un lider marcant al PNL şi fost primar la Focşani. Afaceristul Hagi Nicola, în vârstă de 78 de ani, trecut deja printr-o tragedie, după ce fiul său s-a sinucis prin împuşcare, se afla în prăvălia sa din strada Mare Nr. 24.

Era prăvălia unde politicieni precum Brătianu sau Kogălniceanu veneau deseori pentru pune ţara la cale cu liderul liberalilor gălăţeni. În prăvălie avea obiceiul să vină un băiat care lucrase în trecut pentru afacerist şi cu care se mai întreţinea din când în când.

"Cine să aibă vreo bănuială că vicleanul copil de casă îi pusese gând de petrecanie. Acesta cunoştea obiceiurile casei şi a pândit momentul când Hagi Nicola a rămas singur în prăvălie. Împreună cu un tovarăş în ale plănuirii nelegiuirii, sub pretextul cumpărării unor rame, s-au prefăcut că ceea ce caută ei se află sigur în odaia din spate unde se găsea şi “casa de bani”. Amabil din fire, hagiul face greşeala să caute marfa potrivită. I-au luat gâtul la propriu, au deschis seiful şi au fugit cu banii şi aurul", potrivit publicistului focşănean Dan Nichita.

Cei doi criminali au fost prinşi de oamenii legii abia la Huşi. Ei au fost aduşi la Galaţi pe 7 august, 1896, cu trenul, unde au fost aşteptaţi de este 2.000 de localnici furioşi şi indignaţi de crima care a avut loc în centrul oraşului lor.

“Doi tineri fără ocupaţie uciseseră cu sânge rece, în scop de jaf, un bătrân negustor atât de drag lor. Comentau arătând cu degetul înspre poliţie, politizată şi pasivă atunci ca şi în zilele noastre. Ca să evite revolta, poliţiştii îi coboară pe criminali în Bariera Prutului, mai jos de Galaţi, preluându-i apoi cu trăsura, dar şi aici trebuiseră să înfrunte ostilitatea câtorva sute de revoltaţi ce vroiau să-i judece ei însuşi pe făptaşi după legea talionului”, potrivit publicistului Dan Nichita.

Negustorul a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Galaţi, acolo unde se găseşte şi azi mormântul său.

Hagi Nicola s-a născut la Focşani în anul 1818, fiind fiul unui negustor bogat din această zonă. El a făcut studii la Paris, dar a revenit în oraşul său, ca moştenitor au unei averi impresionante, cu multe prăvălii şi terenuri, având strânse legături de afaceri şi cu oraşul vecin, Galaţi, unde şi-a găsit de altfel sfârşitul.

După Unirea Principatelor Române de la 1859, Hagi Nicola a condus pentru o perioadă oraşul Focşani.

“Hagi Nicola este printre foarte puţinii primari ai Focşaniului remarcaţi de Dimitrie Caian în <<Istoricul oraşului Focşani>>, monografie apărută în 1906. El e singurul care ne oferă detalii despre activitatea sa în domeniul edilitar din anii 1860, 1861 şi 1862. Îl vede ca un om dinamic, implicat, un înnoitor al locurilor pe care a fost ales să le cârmuiască, chiar dacă şi-a atras, în mod firesc, şi adversităţi. Hagi Nicola este cel care înfiinţează în 1860 prima grădină publică din Focşani pe locul unde astăzi este Şcoala Elena Doamna şi tot el încearcă să dea o formă instituţională, tot pentru prima dată, structurilor asociative negustoreşti”, mai spune Dan Nichita.

În anul 1863, Hagi Nicola e plecat definitiv în oraşul de la Dunăre, unde se situează în fruntea negustorilor gălăţeni. Acesta a avut două mandate de primar şi alte câteva mandate de deputat în Parlamentul ţării.