Cine a fost femeia „capabilă de toate devotamentele“ care l-a adus cu picioarele pe pământ pe scriitorul Alexandru Vlahuţă
0
Alexandrina Ruxandra Gâlcă, sora prefectului de Râmnicu Sărat, a fost cea de a treia soţie a scriitorului Al. Vlahuţă, alături de care nestatornicul scriitor şi-a găsit liniştea.
Alexandru Vlahuţă a ajuns pe meleaguri vrâncene, în anul 1905, la vârsta de 48 de ani, în urma căsătoriei cu o femeie bogată, Alexandrina Ruxandra Gâlcă.
Până la Ruxandra, Vlahuţă a mai fost căsătorit şapte ani cu Ida Pagano, fiica profesorului său de italiană F. Pagano şi opt ani cu Margareta Dona, fiica fostului şef de Stat Major al Armatei Române între 1884-1886, generalul Nicolae Dona.
Ruxandra, cea de a treia soţie a lui Vlahuţă, era fiică de moşier şi stăpânea la Dragosloveni un conac şi zeci de hectare cu vie. Femeia era sora prefectului de Râmnic, Nicolae Gâlcă, şi i-a oferit lui Vlahuţă o casă frumoasă, multe cărţi, o importantă avere pentru liniştea bătrâneţilor, dar şi un cadru propice scrisului, casa lor fiind adesea vizitată de numeroşii prieteni ai lui Alexandru Vlahuţă.
"Vlahuţă îşi căutase pacea inimii si a căminului (...) o căutase în două rânduri. Nimerise rău sau mediocru şi întâia oară şi a doua oară. A încercat şi a treia oara. De data asta, norocul l-a servit cu paharul plin. A găsit o tovarăşă deosebit de inteligentă şi capabilă de toate devotamentele, de cari este atât de setoasă o inimă de artist", potrivit prietenului său, Gala Galaction.
În casa de la Dragosloveni aveau cele mai frumoase întâlniri ale scriitorilor, Vlahuţă fiind vizitat constant de marii scriitori care îi erau prieteni, iar soţia sa, Ruxandra, s-a dovedit a fi mereu o gazdă perfectă. Practic, casa lui Vlahuţă era o casă a prieteniei ridicată la rang de virtute.
FOTO: Casa Memorială Al. Vlahuţă
Vlahuţă îşi întâmpina din pridvorul casei oaspeţii veniţi de la Bucureşti, respectiv Ion Luca Caragiale, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Octavian Goga, istoricul Nicolae Iorga şi pictorul Nicolae Grigorescu, scriitorul Gala Galaction. Acesta din urmă socotea potrivit ca mormântul poetului să fie la Dragosloveni, sub o troiţă ţărănească, lângă biserica din sat.
„Munţii, dealurile, ţărmii oceanului… oricât ar fi de măreţe, ca să nu ne subjuge şi să ne lege gândurile în preajma lor mai au nevoie şi de câteva slove şi de câteva icoane din povestea infinită a omului soldat, artist şi preot. Pentru acest cuvânt, când treci, acum în toamnă, pe sub dealurile cu viţă ruginită şi cu amintiri nepieritoare ale Dragoslovenilor, priveşte biserica răzleaţă şi te gândeşti, nemângâiat: Acolo s-ar fi cuvenit să fie mormântul lui Vlahuţă!”, scria în memoriile sale scriitorul Gala Galaction.
Deşi autorul României Pitoreşti a murit la Bucureşti şi a fost înmormântat în Cimitirul Bellu, Alexandrina Ruxandra Gâlcă a ţinut ca locuinţa de la Dragosloveni să fie transformată într-o casă memorială care să-i poarte numele, fiind unul din cele mai importante obiective turistice din partea de sud a judeţului Vrancea.
FOTO: Casa memorială Al. Vlahuţă
Soţia poetului s-a adresat Societăţii „Mormintele Eroilor” căreia i-a donat casa. Festivitatea de deschidere a casei memoriale a fost stabilită pe 31 octombrie 1926, lucrările fiind conduse de Veturia Goga, soţia poetului şi omului politic Octavian Goga.
Pe lângă faptul că după renovare dăduse casei destinaţia de aşezământ cultural, Ruxandra Gâlcă Vlahuţă s-a gândit să facă şi o faptă de caritate.
"Din compasiune faţă de consătenii care nu aveau posibilitatea de a-şi da copiii la şcoală s-a gândit ca în surplusul de spaţiu pe care îl avea să înfiinţeze o şcoală la nivel de gimnaziu căreia i-a dat formă de şcoală de menaj şi gospodărie, ce putea fi urmată numai de fete. În şcoală fetele erau învăţate să facă menaj, gospodărie, să ţeasă, să brodeze şi căpătau noţiuni de maniere elegante şi protocol. Şcoala fusese încadrată cu profesorii cei mai buni la acea dată. Fetele care au absolvit această şcoală deveniseră cele mai curate fete din localitate şi s-a dovedit că pe parcurs au ajuns cele mai bune gospodine. Şcoala a funcţionat până în 1948”, arată specialiştii Muzeului Vrancea.
Pentru cei care vizitează azi Casa memorială descoperă în locuinţa scriitorului mici unghere marcate de trecerea prietenilor săi, cum ar fi de pildă masa albă de brad a lui Caragiale, balconul din care scriitorii bucureşteni admirau viile podgorenilor sau colţul de birou în care prefera să citească Barbu Ştefănescu Delavrancea, ori cărţile vechi răsfoite adesea de Nicolae Iorga sau fereastra de la care pictorul Nicolae Grigorescu admira crepusculul.
FOTO: Casa Memorială Al. Vlahuţă
Se încarcă comentariile...
